Şoferii tineri, “lămâile” din piaţa asigurărilor auto

Şoferii tineri sunt vinovaţi de peste 37% dintre accidentele grave iar neluarea în calcul a vârstei la calculul primelor de asigurare pentru poliţele auto ar avea efecte negative atât asupra eficienţei economice a asigurătorilor şi asupra primelor plătite de şoferii încadraţi în segmente cu daunalitate scăzută, avertizează UNSAR.

Cu alte cuvinte, o scăderea a preţurilor plătite de şoferii tineri pentru poliţele RCA ar duce la o scumpire a RCA pentru şoferii peste 30 de ani care produc mai puţine accidente.

“Şoferii tineri (cu vârsta sub 30 de ani) au o probabilitate mai mare de a provoca accidente, deci şi de a produce daune, realitate demonstrată atât de studii europene în domeniu, cât şi de statistica rutieră din România”, arată o analiză a Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România – UNSAR.

În România, cele mai recente statistici oficiale ale Poliţiei Rutiere arată faptul că 37,4% dintre şoferii vinovaţi de producerea accidentelor rutiere grave în anul 2013 sunt încadraţi în categoria de vârstă 16 – 30 de ani. Aceleaşi statistici arată că tinerii deţin o pondere de mai puţin de un sfert în totalul posesorilor de permise de conducere, respectiv de 23,9%. UNSAR subliniază faptul că acest raport demonstrează gradul de implicare crescută a tinerilor conducători de autovehicule în producerea de accidente rutiere grave, în comparaţie cu alte categorii de vârstă.

Statisticile Poliţiei mai arată că, în medie, 14 din 10.000 de posesori de permise de auto tineri (18-30 ani) au produs accidente grave, dublu faţă de media de 7 din 10.000 posesori de permise cu vârsta de peste 30 de ani.

În medie, fiecare accident provocat de tineri a avut drept urmare 1,23 victime decedate sau rănite grav. De asemenea, şoferii tineri vinovaţi de accidente grave au avut, de regulă, mai mulţi pasageri care au decedat comparativ cu şoferii mai în vârstă: 34,4% dintre victimele decedate în accidente produse de tineri în 2013 au fost pasageri, în comparaţie cu 22% în cele ale şoferilor de peste 30 de ani.

Tot statisticile Poliţiei Rutiere arată că tinerii domină categoriile de accidente grave cu cauze care reflectă un comportament riscant sau imprudent pe şosea cum ar fi: conducerea fără permis (tinerii au generat 58% din totalul cazurilor), viteza neregulamentară (53,9%), depăşiri neregulamentare (44,8%) sau conducerea sub influenţa alcoolului (39,8%).

De asemenea, datele Poliţiei Rutiere arată o descreştere a numărului de şoferi vinovaţi pe măsură ce experienţa acestora în conducere este mai îndelungată.

Riscul, redistribuit şoferilor cu experienţă

Poliţia mai subliniază că o combinaţie a factorilor „vârstă scăzută” (până în 30 de ani) şi „lipsa de experienţă” face ca această categorie de persoane să prezinte un risc crescut de a fi implicate în accidente rutiere. Vârsta joacă un rol important prin caracteristicile comportamentale aferente (o toleranţă mai mare în asumarea riscului, supraestimarea abilităţilor proprii şi subestimarea riscurilor reale), mai ales în asociere cu experienţa redusă în şofat, care generează în timp reflexe şi automatisme specifice.

“În legătură cu informaţiile apărute în mediul public referitoare la preţurile mai ridicate plătite de şoferii tineri pentru poliţele RCA, UNSAR atrage atenţia că neluarea în calcul a acestui factor relevant de risc ar avea efecte negative atât asupra siguranţei rutiere, cât şi asupra eficienţei economice a asigurătorilor. Aceste efecte s-ar manifesta atât printr-o redistribuire a riscului la celelalte categorii de vârstă, cât şi prin selecţia adversă”, concluzionează analiza UNSAR.

Redistribuirea primelor de asigurare la celelalte categorii de vârstă va avea drept consecinţă faptul că şoferii cu un grad de risc mai scăzut ar urma să plătească mai mult pentru asigurarea RCA, astfel încât asigurătorii să poată acoperi daunele ce decurg inclusiv din accidentele de autovehicule pe care le produc şoferii din categoriile cu grad de risc foarte mare.

“În România, precizăm încă o dată că tinerii posesori de permis reprezintă 23% din totalul şoferilor, astfel încât am putea asista la o scădere artificială a primelor pentru această categorie de vârstă, concomitent cu o majorare a celor pentru restul categoriilor de vârstă. Acest transfer de risc, prin modificarea primei de asigurare nu ar fi în corelaţie cu nivelul real al riscului şi nici nu ar reprezenta o abordare corectă faţă de şoferii cu un nivel de risc mult mai redus”, atrage atenţia UNSAR.

Pe de altă parte, selecţia adversă este fenomenul prin care asigurările vor deveni mai accesibile şi mai atractive pentru cei care prezintă un grad de risc mai mare, în timp ce acei asiguraţi cu un grad de risc mai scăzut ar fi descurajaţi să mai cumpere o poliţă din cauza preţului în creştere.

Cu alte cuvinte, şoferii cu un nivel ridicat de risc ar avea acces la o asigurare mai ieftină pentru un vehicul mai puternic şi mai rapid, astfel încât ar exista implicaţii negative din punctul de vedere al siguranţei în trafic.

Totodată, un studiu efectuat de compania britanică de consultanţă şi analiză de piaţă Oxera în şase ţări

europene (Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Italia şi Cehia), citat de UNSAR, relevă faptul că vârsta asiguraţilor este un element extrem de important pentru calculul primelor de asigurare, în special pentru poliţele auto.

Datele statistice colectate de Oxera au arătat că vârsta rămâne un factor de risc foarte important chiar şi după ce se ia în calcul experienţa în şofat. Spre exemplu, o persoană fără experienţă la volan, dar cu vârsta în jurul a 40 de ani are o probabilitate mult mai scăzută de a produce accidente decât una de 20 de ani, tot fără experienţă în şofat.

Selecţia adversă este o situaţie în care există o probabilitate mai mare să încheie contracte de asigurare persoane cu riscuri mai ridicate.

În condiţiile în care firmele de asigurări nu disociază corect între riscul crescut şi cel redus al unui asigurat şi decid să taxeze cu preţuri mai mari toţi asiguraţii, şoferii cu risc redus ies din piaţă, iar cei cu risc crescut aleg să rămână.

George A. Akerlof a prezentat în articolul său „Piaţa lămâilor: Incertitudinea asupra calităţii şi mecanismul pieţei” teoria despre informaţia asimetrică şi riscurile selecţiei adverse, aceasta aducându-i şi premiul Nobel.