AAFBR: Contextul macroeconomic și mediul de afaceri activ în România – vulnerabilitate în creștere

AAFBR: Contextul macroeconomic și mediul de afaceri activ în România – vulnerabilitate în creștere

Anul 2017 a fost marcat de o serie de evenimente importante, atât pe plan local, cât și internațional. Indiferent că vorbim despre amplificarea tensiunilor geopolitice pe scena mondială, incertitudinile privind viitorul UE, intrarea iminentă a SUA într-un nou ciclu de politică monetară, volatilitatea în creștere pentru anumite clase de active, devine evident faptul că umanitatea trece printr-o etapă de schimbări fundamentale de ordin social, politic, economic și tehnologic.

În acest context volatil și impredictibil, sustenabilitatea internă pe termen mediu-lung nu poate fi asigurată decât prin promovarea unor politici anticiclice și a unor reforme structurale angrenate în jurul unui concept strategic foarte bine definit.

Din perspectivă macroeconomică, principala problemă internă a României este promovarea unor politici fiscale prociclice, prin reduceri de taxe și creșteri de cheltuieli publice, alimentând astfel riscul unor derapaje care vor trebui ajustate în viitor. Accentul acestor politici este pus pe creșterea salariilor și pensiilor într-un ritm pe care economia nu-l poate susține. Astfel, limitarea deficitului fiscal în plafonul de 3% pe parcursul anului curent nu este un succes de facto, în condițiile în care investițiile publice înregistrează nivelul minim din ultimii zece ani, iar accelerarea distribuirii dividendelor de la firmele de stat profitabile nu este decât o măsură temporară care va plafona potențialul acestora de dezvoltare pe viitor. Creșterea veniturilor populației nu reflectă o economie mai productivă, iar consumul suplimentar este orientat cu preponderentă către importuri, alimentând astfel presiuni asupra creșterii inflației și deprecierii monedei locale.

Din perspectiva mediului de afaceri, companiile active în România prezintă un grad mai ridicat de vulnerabilitate comparativ cu perioada 2007-2008, în contextul în care:

  • fenomenul de polarizare s-a accentuat, în contextul concentrării veniturilor, profiturilor și a lichidităților în rândul celor mai importante companii;

  • antreprenoriatul local este foarte modest, în contextul incertitudinii create de modificările fiscale frecvente și neașteptate;

  • structura de finanțare este deficitară, pe fondul creșterii gradului de îndatorare și a ponderii ridicate a companiilor care înregistrează capitaluri proprii negative;

  • riscul sistemic a crescut din cauza extinderii termenelor de plată între companii, amplificând astfel interdependența dintre firme și efectul de domino;

  • piața muncii este supusă unor tensiuni ridicate din cauza îmbătrânirii populației, amplificării fenomenului emigrării și nivelului foarte ridicat al populației inactive;

Creșterea investițiilor și a productivității companiilor autohtone, esențiale pentru susținerea exporturilor și majorarea PIB-ului potențial, nu poate fi susținută decât prin reforme structurale în debirocratizarea administrației publice, eficientizarea încasării veniturilor fiscale, dezvoltarea infrastructurii, investiții în sănătate și educație, precum și prin asigurarea unui cadru fiscal și juridic stabil. Sustenabilitatea evoluției macroeconomice și a mediului de afaceri a fost dezbătută miercuri, 15 noiembrie, în cadrul primului panel al conferinței anuale organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). În acest context, sectorul bancar joacă un rol crucial în susținerea intermedierii financiare, prin finanțarea investițiilor și a consumului. Rolul esențial al băncilor în mecanismul economic general precum și evoluția intermedierii financiare au fost analizate în cel de-al doilea panel al conferinței.

O altă evoluție o reprezintă reducerea contribuției obligatorii la fondurile de pensii administrate privat Pilon II de la 5,1%, cât este în prezent, la 3,75% începând cu anul 2018. Această modificare este implementată deși România s-a angajat, prin Programul de Convergență, să asigure o contribuție de minim 6% din venitul brut al salariaților către fondurile de pensii private, pentru a asigura reforma sustenabilă a sistemului de pensii care în prezent se confruntă cu un deficit ridicat. Consecințele acestei măsuri asupra veniturilor viitorilor pensionari, precum și oportunitățile și provocările sistemului privat de pensii, în oglindă cu sistemul public de pensii, au fost temele dezbătute în panelul trei al conferinței anuale susținută de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats