AAFBR: Creșterea economică prin consum nu s-a reflectat în încasările la buget, dar a pus presiune pe leu și inflație

AAFBR: Creșterea economică prin consum nu s-a reflectat în încasările la buget, dar a pus presiune pe leu și inflație

România riscă să încheie acest an cu un deficit fiscal de peste 4% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai ridicat nivel din ultimii ani și peste pragul de 3% din PIB agreat cu Uniunea Europeană. Creșterea economică bazată pe consum nu s-a reflectat suficient în evoluția încasărilor la bugetul de stat, care a fost devansată de creșterea cheltuielilor cu salariile și asistența socială, iar investițiile publice raportate la PIB au scăzut la minimul ultimului deceniu. Aceastea sunt câteva dintre concluziile celei de-a XI-a ediții a conferinței anuale a Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), organizată la sediul BNR.

Creșterea accelerată a consumului, alimentat cu preponderență de importuri, a generat presiuni asupra monedei naționale și a ratei inflației, influențată și de avansul salariilor. În acest context, investițiile companiilor private au scăzut la minimul ultimului deceniu, operatorii economici fiind descurajați și de lipsa predictibilității fiscale și a reformelor structurale din administrația publică.

Regăsiți mai jos principalele opinii ale reprezentanților mediului de afaceri din sectoare de importanță strategică în economie, exprimate în cadrul evenimentului AAFBR:

Andreea Pipernea, Vicepreședinte Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR)

Pensiile private sunt esenţiale în demersul fiecăruia dintre noi de a pune bani deoparte pentru un trai mai bun la bătrânețe. Totodată, acestea sunt un pilon cheie în economia locală. La 12 ani de la lansarea sistemului, pensiile private funcționează ireproșabil, cu performanțe investiționale recunoscute la nivel internațional. Fondurile de pensii private obligatorii și facultative administrează în total peste 13 miliarde de euro, bani care sunt investiți în proporție de peste 90% în România. Sunt investiții semnificative, care stimulează piețele financiare, contribuind astăzi la dezvoltarea companiilor românești și la crearea de locuri de muncă. Iar peste ani, vor fi investițiile care se vor întoarce la viitorii pensionari, ceea ce reconfirmă utilitatea acestui sistem și nevoia ca dezvoltarea sa să fie susținută în continuare.”

Mihai Darie, Director Financiar Electrica

Piața de energie din România trece printr-o perioadă de volatilitate, pe fondul unui cumul de factori, ȋncepând de la liberalizarea pieței și până la modificările cadrului de reglementare și noile standarde de calitate a serviciilor. În contextul transformărilor globale, este esențial  ca România, una dintre cele mai mari țări din regiune și printre puținele țări cvasi-independente energetic, să identifice rapid modul în care răspunde noilor provocări. Potențialul este semnificativ, dar este nevoie de adoptarea unor strategii și politici care să asigure, pe termen lung, securitatea aprovizionării, menținând totodată competitivitatea economiei, accesul cu costuri rezonabile la surse de energie, dar și un nivel rezonabil de stabilitate și predictibilitate. Un astfel de climat ar încuraja atragerea capitalului privat în susținerea investițiilor pe termen lung, oferind încredere investitorilor și perspectiva unei recuperări viitoare a investiției în condițiile unui randament de piață.”

Alina Popa, Director Financiar OMV Petrom

România are nevoie de investiții în sectorul energetic, inclusiv de punerea în producție a descoperirilor de gaze din Marea Neagra. Neptun Deep este cel mai mare proiect al Romaniei în ultimii 30 de ani. Aceste investiții au un efect multiplicator în economie: fiecare miliard de dolari investiți contribuie la creșterea PIB cu aproximativ 3 miliarde de dolari. Pentru a pune în mișcare investițiile, avem nevoie de stabilitate și predictibilitate a cadrului de reglementare și a celui fiscal, avem nevoie de condiții fiscale competitive și de liberalizarea pieței.”

Mihai Ovidiu Prisecaru, Director Trezorerie A&D Pharma

Având în vedere situația actuală a bugetului de stat, coroborată cu situația  termenelor de plată de la casele naționale de sănătate, termene care sunt deja peste prevederile contractuale existente, cred că cel mai mare pericol pentru industria farma îl reprezintă din nou, după aproape 6 ani de la normalizarea situației, înrăutățirea comportamentului de plată al statului. Acest risc este amplificat de suprareglementarea pieței, de taxarea excesivă (taxa clawback) și de tendința de reducere a prețurilor la medicamente. Riscul cel mai mare însă este la nivelul pacientului, pentru că toate aceste elemente generează lipsa multor medicamente din piață.”

Dragoș Holban, Director Financiar Macromex

Inovația reprezintă un pilon de bază în strategia de dezvoltare a business-ului, de aceea, prin asumarea rolului de trendsetter, avem grijă să pregătim permanent noutăți în categoriile în care operăm deja, dar și să creăm noi game de produse alimentare de o calitate superioară cu care să ne surprindem plăcut consumatorii. Pentru un route to market’ sustenabil și în vederea obținerii unor servicii de excelență pentru clienții noștri, investițiile în tehnologii logistice de ultimă generație reprezintă o altă prioritate strategică. Digitalizarea diverselor procese suport – precum facturarea, încasarea, respectiv preluarea online a comenzilor și oferirea de consultanță gratuită prin intermediul unei platforme dedicate – are menirea de a ne crește eficiența operațională a vânzărilor, productivitatea muncii, dar și viteza de colectare a creanțelor.”

Răzvan Furtună, CFO Cristim

Industria mezelurilor este puternic afectată de situația dificilă a pieței materiilor prime, în condițiile în care febra africană a afectat puternic cel mai mare producător și consumator de carne de porc din lume. Se estimează că în 2019 China a pierdut mai mult de jumătate din efectivul de porci. Din păcate necesarul de consum al Chinei nu poate fi acoperit de import și – chiar dacă China relaxează condițiile de import prin autorizarea fermelor din alte țări și eliberează carne din rezervele naționale – presiunea pe prețul cărnii de porc este foarte mare. Consecința imediată este creșterea prețului și în Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât febra africană a fost semnalată în țările din Estul Europei – în România, Bulgaria, Ungaria și Polonia. Ca măsuri de siguranță putem remarca măsurile extreme ale Germaniei și Danemarcei, care construiesc garduri de protecție pentru a putea stopa migrația porcilor sălbatici purtători ai virusului. Deși la o scară mult mai mare, situația este similară cu cea din Spania anilor 80, țară care a luptat 30 de ani cu acest virus și care a fost nevoită să interzică creșterea porcilor în gospodării pentru a putea preveni și controla devastatorul virus, astfel reușind în ultimii ani să intre în topul celor mai mari producători din Europa. Presupunând că extinderea virusului va fi stopată rapid, se estimează că refacerea efectivelor de animale la un nivel care să relaxeze piața ar putea dura mai mult de doi ani.”

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats