Avem o relație de 100 de ani de cooperare, de prietenie, de înțelegere

Avem o relație de 100 de ani de cooperare, de prietenie, de înțelegere

Interviu cu E.S. Marcin Wilczek, ambasadorul Poloniei la București

Am avut deosebita plăcere de a sta de vorbă cu, aceasta a fost impresia pe care mi-a lăsat-o, un prieten al României, cu un vechi vecin cu care ne înțelegem bine, ne sprijinim reciproc, ne întristăm și ne bucurăm împreună. Ambasadorul Poloniei la București, domnul Marcin Wilczek, este un diplomat care muncește pentru că este de părere că lucrurile se pot îmbunătăți și că vor fi mai bune. Este prin excelență o fire optimistă, pentru că, așa cum singur ne-a mărturixit, „nu există niciun serviciu diplomatic în lume care să angajeze pesimiști”. Excelența Sa crede că Polonia și România vor lucra în continuare mână în mână și este optimist în privința viitorului țărilor noastre pentru că este sigur că suntem capabili, din punct de vedere intelectual și din orice alt punct de vedere, să trecem peste această perioadă dificilă și să pregătim un loc de cinste pentru copiii și nepoții noștri.

Acum 100 de ani, ca efect al noii configurații regionale instituite după Primul Război Mondial, Polonia, în sfârșit, se reîntregește ca stat independent după mai bine de 123 de ani de secesiuni și ajunge, ca structură statală, să se învecineze cu România Mare, născută la 1 decembrie 2018 la Albă-Iulia. Două momente cruciale, care marchează Centenarul Marii Uniri şi Centenarul Independenţei poloneze. Ce înseamnă pentru poporul polonez această aniversare și cum ați caracteriza relaţiile diplomatice româno-polone, care vor împlini 100 de ani anul viitor?

Aniversarea de anul acesta a 100 de ani de la redobândirea independenței Poloniei este un moment extrem de important în istoria Poloniei. După cum știți foarte bine, Polonia și-a început existența ca stat suveran în anul 966 odată cu trecerea sa la creștinism și primul nostru rege a fost încoronat în 1025. Odinioară eram o mare putere central-europeană, între secolele XV și XVII, dar la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în 1795 ne-am pierdut suveranitatea, și aceasta a fost o mare tragedie națională. Nu am fost prezenți în cursul secolului al XIX-lea ca stat independent. După cum spunea cineva, o națiune care nu are un stat, nu are de ales. Poporul polonez a dorit întotdeauna să poată face alegeri și ne-am dorit să ne modelăm propriul destin, să avem propriul nostru stat. Iar acest lucru a fost posibil numai atunci când marile puteri care au decis să divizeze Polonia în secolul al XVIII-lea au ajuns să se războiască între ele. Merită să ne amintim că poporul polonez nu a fost de acord niciodată, și nu a acceptat această divizare, au existat insurecții, lupte în 1831, în 1848, în 1863. Așadar acestea au fost datele din istoria noastră care ne-au marcat prezentul și care ne-au modelat, de asemenea, caracterul și au modelat caracterul statului nostru.
În ceea ce privește relațiile româno-poloneze, acești 100 de ani care au trecut au reprezentat o istorie comună de relații bune, de prietenie și de destin comun, aș spune. Polonia și România au avut o graniță comună înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, și datorită acestui lucru, am avut posibilitatea ca, în timpul perioadei negre a invaziei Germaniei și Rusiei din 1939, să putem salva multe vieți și să salvăm rezervele băncii noastre naționale, astfel încât să ne putem găsi existența în afara Poloniei noastre, iar acest fapt este foarte bine întipărit în mintea polonezilor. Este foarte bine cunoscut că, ambele noastre popoare, au avut nenorocul să se afle de partea dreaptă a Cortinei de Fier. Avem, așadar, o experiență specifică, ca națiuni și ca state în a fi eliminate din miezul politicii europene. Apoi am avut, de asemenea, experiența de a asista la căderea Uniunii Sovietice comuniste și am început să ne remodelăm și să ne reconstruim națiunile și statele în cadrul UE și al NATO. Acesta este motivul pentru care avem o relație de 100 de ani de cooperare, de prietenie, de înțelegere, și acesta este și motivul pentru care avem acum deja 10 ani de parteneriat strategic între țările noastre, iar acesta este, de asemenea, un alt element al blocului nostru de relații.


Nu este ceva obișnuit să avem relații bune, mă refer, în general, pentru o perioadă atât de îndelungată. Care credeți că sunt motivele relațiilor noastre de durată româno-poloneze?

Cred, în primul rând, faptul că suntem două țări mari în această parte a Europei, Polonia are în jur de 40 de milioane de locuitori, România jumătate din această cifră, ceea ce reprezintă o putere considerabilă, putere demografică și putere economică. Evident, faptul că Polonia este situată mai către partea centrală și de nord a Europei în timp ce România a fost concentrată mai mult asupra Mării Negre și mai la sud în această perioadă și de asemenea, faptul că, într-un fel, suntem complementare și ne confruntăm cu aceleași amenințări și aceasta este situația chiar și actualmente.

Ați spus: dacă ai un stat, ai de ales. Puteți explica această afirmație?

Cred că dacă ai posibilitatea de a fi o națiune independentă ca stat, poți face alegeri în mod democratic, așa cum o facem acum și poți să-ți modelezi viitorul și să-ți modelezi prezentul. Așa stau lucrurile, vreau să spun, deși am fost suverani, în tot acest timp, nu am avut posibilitatea să ne alăturăm procesului de integrare europeană, deoarece acesta a avut loc departe de noi, iar noi nu aveam libertate și democrație la momentul respectiv. Acest lucru s-a schimbat după 1989 și 1990 atunci când, în sfârșit, vocea poporului și instaurarea libertății și democrației și a instituțiilor democratice au permis sau i-au reconectat pe cei care au condus țări și state cu voința poporului.

România şi Polonia sunt parteneri esenţiali ai Alianței Nord-Atlantice în ceea ce privește consolidarea securităţii regionale şi euro-atlantice mai ales în contextul noilor provocări din regiunea sud-estică a Europei. Ce ne puteți spune despre cooperarea bilaterală în cadrul Parteneriatului Strategic la aproape un deceniu de la semnarea lui?

Ei bine, atunci când Președintele, regretatul Președinte Kaczyński și Președintele Băsescu au semnat parteneriatul strategic în 2009, cred că multe lucruri păreau mult mai pozitive și mai optimiste aș putea spune, deci nimeni nu ar fi putut să prevadă Brexit-ul, situația securității în regiune era stabilă, relațiile transatlantice și legătura transatlantică erau ceva mai mult decât evidente și mai sigure ca niciodată. UE nu se confrunta cu semnele de întrebare cu care se confruntă după zece ani, dar cred că acest parteneriat strategic a funcționat foarte bine, funcționează foarte bine și demonstrează încă o dată că ne consolidează poziția față de alți parteneri, adică este bine, că de atunci am dezvoltat alte formate pe care le dezvoltăm și le folosim cu succes, ca Formatul București B9, pe probleme de securitate, „Inițiativa celor Trei Mări” găzduită de Polonia și de Președinția României de două ori deja, construind infrastructură și legături economice de la nord la sud. Acum ne confruntăm cu amenințări de la est, care nu existau la vremea respectivă și care nu existau înainte de Crimeea, așadar, iarăși, gândim la fel în ceea ce privește amenințările din afară, în această parte a Europei, dar și în întreaga Europă. N-aș spune că acestea sunt amenințări numai la adresa noastră, acestea sunt amenințări cu care se confruntă Europa, și Europa Occidentală de asemenea, din care facem parte. Așadar cred că acest acord și parteneriat strategic a servit și continuă să servească.

Atât în Polonia, cât și în România, problema reformelor în justiţie și a statului de drept provoacă îngrijorări atât opoziţiei politice, cât şi Comisiei Europene. Cum se văd din Polonia aceste reforme şi luările de poziţie pe această temă?

Problema reformei sistemului judiciar a fost unul din principalele subiecte ale campaniei în alegerile din Polonia, iar guvernul actual a câștigat alegerile luptând pe acest mandat. Credem că în general, organizarea sistemului judiciar este o problemă care ține de fiecare stat membru. Am oferit explicații complete la îndoielile Comisiei în fiecare etapă, am fost mai mult decât fericiți să explicăm toate problemele legate de reformele noastre, după cum știți, probabil, subiectul a fost înaintat de Comisie la Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene, și prin decizia preliminară a Curții de Justiție ni s-a solicitat să oprim anumite elemente ale acestei reforme a justiției și am făcut acest lucru, în special problema vârstei de pensionare a judecătorilor, care a fost cea mai mare problemă pentru Comisia Europeană. Deci cred că prin discuții și prin negocieri, dar și prin actele Curții și ale Parlamentului Polonez, cred că ne apropiem de o înțelegere. Ce putem face ca stat membru individual se va face deoarece guvernul are mandatul democratic să realizeze această reformă, dar lucrurile care nu sunt considerate legale din punct de vedere a aquis-ului european și al statului de drept nu se vor face.

Putem spune că România şi Polonia sunt lideri regionali şi contribuie de o manieră influentă la procesele decizionale care privesc Europa Centrală şi de Est? Sunt ele recunoscute ca atare în cadrul Uniunii Europene?

Este foarte greu să spui despre cineva că este lider. Poți să devii lider într-un fel ca urmare a autorității economice, demografice, morale. Cred că suntem cele mai mari țări din Europa Centrală, Europa Centrală și de Sud. Poate acest lucru se datorează faptului că avem cel mai mare număr de locuitori, economiile cu cea mai mare pondere, că avem acces la două mări și cu putere politică și economică și de altă natură. Dacă suntem sau nu lideri, vreau să spun, acesta este un aspect care rămâne de văzut în 5, 10, 15 ani. Bineînțeles, suntem țări mari, cu un număr mare de locuitori în UE, un număr mare de forțe armate în NATO, avem ceva de spus, avem discuțiile noastre foarte specifice, și pur și simplu le exprimăm și, desigur, fiind în UE și fiind în NATO, suntem în cadrul a două organizații importante care ne modelează faptele.

Polonia este un partener comercial important pentru România, unde există aproape o mie de firme poloneze, cu un capital investit de circa o jumătate de miliard de euro, iar valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Polonia a depăşit pentru prima dată cifra de cinci miliarde de euro. Cum vedeți în continuare dezvoltarea relațiilor economice?

Cred că suntem pe un făgaș bun, cred că după o perioadă, imediat după ce am aderat la UE, eram mult mai concentrați asupra dezvoltării relațiilor cu marii jucători occidentali, ei își aduceau capitalul propriu, am primit acces la piețele lor, așadar aceasta a fost perioada preliminară, prima perioadă a noastră în calitate de membru. Apoi am început să ne maturizăm și să ne dezvoltăm relațiile cu partenerii noștri tradiționali, iar extinderea companiilor poloneze și sunt sigur că și a companiilor românești va asigura o prezență poloneză și mai puternică în România și o prezență românească în Polonia. Vedem în prezent acest lucru. Iar recent putem vedea că o companie românească își deschide un sediu în Poznan de exemplu, creând 100 de locuri de muncă, că investitori polonezi cumpără un lanț de magazine din România. Din nou, acestea sunt informații din ultima săptămână. Iar, după cum am menționat, „Inițiativa celor Trei Mări” care are rolul de a realiza o mai bună legătură între țările de la Marea Baltică la Marea Adriatică și Marea Neagră, ceea ce înseamnă că va exista un factor multiplicator pentru această cooperare economică, dacă îți poți aduce cu ușurință mărfurile din Polonia în România și din România în Polonia, Slovacia, Republica Cehă și țările baltice, acest lucru se va dezvolta în mod natural, deci cred că avem un viitor bun. În afară de asta, avem contacte de la om la om care se dezvoltă, polonezi care vin în număr foarte mare în România, românii călătoresc și ei în Polonia, așadar legăturile dintre orașe, dintre universități se dezvoltă, deci aceasta este o bază pentru viitoarea dezvoltare economică. După cum am spus, Polonia are investiții de o jumătate de miliard de euro în România, dar sunt sigur că și România va începe în curând să investească în Polonia și în alte țări, ceea ce se întâmplă și vedem acest lucru în prezent.

De foarte multe ori, în discuțiile din România privind perioada de tranziție, Polonia este dată de exemplu. Cum ați reușit aceste rezultate foarte bune, după care România încă tânjește, și mă refer la absorbția fondurilor europene, la infrastructură, la calitatea vieții șamd. Care este secretul polonez?

Nu cred că există un anumit secret polonez specific. Sunt confruntat cu această întrebare foarte des atunci când călătoresc prin România, deci răspunsul meu ar trebui să fie consecvent și mai mult sau mai puțin același de fiecare dată. Am răspuns la această întrebare. Cred că primul lucru pe care am decis să-l facem la sfârșitul anilor 1990, chiar înainte de a intra în UE a fost să restaurăm o mai mare parte a structurii inițiale a administrației țării. Am avut 49 de voievodate mici ca și județele pe care le aveți aici și de la 49 am ajuns la 16. Deci am putut crea 16 regiuni puternice cu administrație puternică care au fost, atunci când am aderat la UE, pregătite să colaboreze cu Bruxelles. Așadar, a trebuit să creăm, de fapt, 16 echipe de oameni care se ocupau și se ocupă cu fondurile europene, cu birocrația europeană, care au putut lua contact, care au putut acumula experiență, care au putut canaliza fondurile pentru educație și așa mai departe și să se formeze în această privință. Așadar, în Polonia 40% din fondurile europene sunt cheltuite direct în regiuni, nu trec prin ministere, avem planuri, iar apoi execuția planurilor ține de administrația voievodatelor. Cred că acesta a fost cel mai important factor. Bineînțeles, am investit mult în capacitatea administrativă și de asemenea în planuri, adică în primul rând, am vrut să știm sigur ce vrem. Atunci când știi ce vrei, vreau să spun, este ușor. Și cred că a mai existat un factor care ne-a ajutat să organizăm întreaga mașinărie care funcționează în prezent. Cred că a fost Campionatul European de Fotbal din 2012 organizat împreună cu Ucraina la momentul respectiv și cred că faptul că ne-am confruntat cu obiectivul de a avea mii de oameni din toată lumea, astfel că a trebuit să construim stadioane, a trebuit să construim, sau să renovăm stații de tren, să planificăm infrastructura, să facem acest efort, a fost de asemenea un exercițiu foarte important. Bineînțeles, nu totul a avut loc ca la carte, dar am avut multe de învățat din această experiență iar acest lucru ne-a determinat să facem câteva corecții ca să punem lucrurile pe roate. Acesta este, mai mult sau mai puțin secretul,

Ați călătorit mult prin România și ați întâlnit mulți oameni de afaceri locali. Cum vi se pare țara noastră, ce v-a plăcut sau ce vă place în mod special?


Într-adevăr, călătoresc mult și o fac cu satisfacție și cu multă bucurie. Prima descoperire este că aveți o țară foarte frumoasă și mare, ceea ce este poate o banalitate, dar acest lucru este ceva ce nu este foarte evident pentru cineva care nu cunoaște România foarte bine. Aveți un popor foarte bine educat care este pasionat de țara sa, ceea ce este bine și, deci, întrebarea este cum să folosești acest entuziasm și acest patriotism pentru binele tuturor. Aceasta este sarcina principală pentru fiecare țară.

Cum vedeți Polonia în viitorii, nu știu dacă este posibil, viitorii 100 de ani? Dar Uniunea Europeană în aceste vremuri de fragilitate?

Știți, nu există niciun serviciu diplomatic în lume care să angajeze pesimiști. Deci un diplomat este prin excelență cineva care muncește pentru că este de părere că lucrurile se pot îmbunătăți și vor fi mai bune, deci nici eu nu sunt o excepție. Cred că Europa, Uniunea Europeană, Polonia au trecut prin atât de multe situații dificile și situații fragile în trecutul lor, în istoria lor, încât problemele actuale cu care ne-am putea confrunta, la drept vorbind, dacă privim în urmă, nu sunt foarte grave și sunt sigur că suntem capabili, din punct de vedere intelectual și din orice alt punct de vedere, să trecem peste această perioadă dificilă și să pregătim un loc de cinste pentru copiii și nepoții noștri. Sunt sigur că Polonia și România vor lucra pentru acest obiectiv mână în mână și sunt optimist în privința viitorului țărilor noastre.
Hai să rămânem împreună!

Mihai Săndoiu
Georgeta Clinca

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats