Deşi nu are în administrare fonduri locale, Bancpost oferă clienţilor săi fonduri de investiţii cu randamente excelente, de două-trei ori mai mari decât rata inflaţiei. Am discutat despre piaţă şi despre cum se pot obţine asemenea randamente cu Daniel Stifter, Director Dezvoltarea Afacerii Personal Banking în cadrul băncii.
Cum a fost 2012 pentru piaţa fondurilor de investiţii?
Ce se poate afirma despre o piaţă care, în plină criză şi incertitudine economică, reuşeşte adevărate performanţe de creştere – 28% faţă de 2011– şi care aproape şi-a dublat valoarea faţă de 2010? Industria fondurilor de investiţii poate fi considerată un fel de „best practice” pentru piaţa financiară şi economie în general, demonstrând un potenţial şi un profesionalism ridicat atât la nivelul administratorilor, cât şi al managerilor de fonduri care lucrează în acest domeniu.
În ceea ce priveşte randamentele obţinute, fondurile de investiţii au fost de asemenea printre cele mai performante versus celelalte alternative de plasament.
Spre exemplificare, în 2012, fondul de investiţii Bancpost LF Cash Fund (fond monetar denominat în RON) a oferit un randament anualizat de 15%, iar fondul Bancpost LF Absolut Return (fond de obligaţiuni denominat în EUR) a obţinut un randament anualizat de 11,5%. Sunt randamente cu totul excepţionale, în plus gradul de risc al acestor fonduri este unul scăzut, acestea investind cu preponderenţă în titluri de stat, depozite bancare şi obligaţiuni corporatiste.
Care dintre fondurile de investiţii distribuite de Bancpost au fost cele mai căutate în 2012?
Bancpost este axată pe distribuţia fondurilor de investiţii ale grupului Eurobank, domiciliate în Luxembourg, administrarea şi managementul lichidităţilor fiind asigurate de specialiştii grupului de la Atena şi Luxembourg.
Bancpost a fost una dintre primele bănci româneşti care au avut curajul şi au crezut în promovarea vehiculelor investiţionale transfrontaliere la nivelul clienţilor de retail, astfel că, pe lângă o pregătire adecvată a personalului de vânzare, banca a investit şi într-o platformă informatică dedicată, cu ajutorul căreia aceste produse pot fi accesate de investitori prin oricare dintre unităţile Bancpost.
În anul care a trecut, putem spune că preferinţa investitorilor noştri s-a îndreptat spre fondurile cu politici investiţionale conservative, precum fondul monetar Bancpost LF Cash Fund, şi spre produsele Ronsmart (produs de tip bundle) cu opţiuni de plasament soft (90% plasament în depozit şi 10% plasament în fond de investiţii). De asemenea, ca menţiune generală, preponderente au fost plasamentele denominate în RON.
Pe ce tipuri de fonduri mizaţi în 2013 şi care credeţi că vor performa mai bine?
Deoarece contextul economic general se află încă la un nivel de echilibru fragil, iar pieţele bursiere, din cauza crizei profunde care le-a marcat în ultimii ani, reverberează uneori excesiv la evenimentele politice sau financiare, credem că fondurile monetare şi cele de tip obligatar vor performa şi în acest an din punct de vedere al volumelor atrase.
Totuşi, trebuie să considerăm şi oportunităţile oferite de piaţă, care vor reprezenta adevărate surse de profit pentru investitorii cu orizont de aşteptare pe termen mediu şi lung.
Din această perspectivă, pentru clienţii cu apetit scăzut de risc şi orizont de aşteptare pe termen scurt, alături de fondul monetar Bancpost LF Cash Fund, vom continua promovarea produsului Ronsmart, ca mijloc de economisire şi totodată de investiţie cu risc scăzut.
Pentru clienţii cu disponibilitatea asumării unor nivele de risc superioare, oferim alternative de plasament în fonduri cu expunere pe acţiuni tranzacţionate pe pieţele internaţionale şi din România, denominate atât în RON, cât şi în EUR şi USD.
Ne puteţi face portretul robot al întreprinzătorului care investeşte în fondurile de investiţii distribuite de Bancpost?
În general, clienţii noştri pe fonduri mutuale sunt din categoria clienţilor de tip Affluent, deci cu un nivel al veniturilor peste medie, cu grad de experienţă bancară de cel puţin doi ani, şi se situează în general în segmentul de vârstă 45-55 de ani.
A crescut apetitul investiţional al românilor? Dar gradul de sofisticare al cerinţelor investitorilor?
Este dificil de răspuns cu da sau nu. O parte dintre clienţii aşa-zişi „new entry” aplică pentru astfel de produse mai degrabă din curiozitate şi atraşi de potenţialul de randament, fără să aibă în vedere şi riscurile asociate; de aceea, insistăm foarte mult ca în procesul de vânzare consultanţii noştri bancari să ofere toate informaţiile necesare, să pună la dispoziţia clientului materialele informative special create pentru aceste produse, astfel încât investitorul să poată lua decizia de plasament potrivită profilului şi condiţiilor sale financiare.
Evident că un număr mai mare îl reprezintă categoria clienţilor „iniţiaţi”, care ştiu ce produse vor, ba chiar ne fac şi recomandări de „customizare” a unor produse.
Dar mai trebuie să treacă ceva timp până la atingerea acelei mase critice de clienţi în măsură să permită o diversificare şi un volum de tranzacţionare eficientă a acestor tipuri de produse, fie că ne referim la fonduri mutuale sau la produse structurate, depozite structurate etc.
Care este sumă minimă recomandată pentru o investiţie iniţială? Care ar fi suma medie a unui investitor – client al dvs.?
În funcţie de strategia investiţională şi de produsul selectat, suma poate fi modică (de exemplu 50 RON) sau una cu mai multe zerouri. De exemplu, dacă aleg un plan de investiţii pe termen lung cu depuneri periodice, pot investi câte 50 RON în fiecare lună, trimestru sau ori de câte ori vreau.
Dacă am o sumă mai mare pe care vreau să o las să lucreze pe mai mulţi ani, ţinta mea fiind să o retrag la pensie, evident că, cu cât suma şi perioada de plasament sunt mai mari, cu atât profitul aşteptat va fi mai consistent, iar riscul de pierdere aplatizat, chiar zero. În cazul clienţilor noştri, suma medie investită în acest gen de produse este de circa 20.000 RON.
Credeţi că interesul investitorilor români pentru piaţa internaţională va creşte în acest an?
Cu siguranţă că tendinţa este crescătoare, şi aici am în vedere mai multe aspecte: faptul că investitorii români sunt din ce în ce mai conectaţi şi familiarizaţi cu canalele financiare interne şi externe de informare, ceea ce face înţelegerea şi urmărirea acestor pieţe mult mai accesibile; apoi, legislaţia pieţei de capital este aliniată directivelor europene, iar sistemele informatice permit în orice moment tranzacţionarea pe o anumită piaţă; odată şi cu creşterea gradului de acumulare, investitorul român va căuta forme diversificate şi cu grad mai ridicat de fructificare a lichidităţilor sale. Toate acestea reprezintă motive şi premise clare pentru creşterea interesului în valorificarea oportunităţilor externe de către investitorii autohtoni.
A afectat competiţia băncilor pentru depozite atractivitatea fondurilor monetare?
În mod evident, o piaţă monetară cu dobânzi bancare ridicate temperează input-urile pe produsele de investiţii, chiar dacă acestea sunt fonduri monetare, dar în mod paradoxal creează şi condiţiile favorabile unor randamente mai ridicate ce pot fi obţinute din investiţia într-un fond monetar.
Oricum, fondurile monetare, chiar dacă nu beneficiază de „clauza” garanţiei ca în cazul depozitelor bancare, prin riscul redus, accesul necondiţionat la sumele investite şi randamentele oferite cel puţin la nivelul unui depozit bancar standard, reprezintă una din cele mai eficiente opţiuni de plasament pe termen scurt, atât pentru clienţii persoane fizice, cât şi pentru clienţii persoane juridice care doresc un cash management eficient.
COMMENTS