Ce relație are generația Millennials cu banii?

Ce relație are generația Millennials cu banii?

prof.univ.dr.hab. Bogdan Căpraru, Univ. A.I. Cuza, Iaşi

Sociologii împart generațiile actuale funcție de diferențele de opinie în societate în cinci grupe mari: „constructorii” sau „tradiționaliștii” (născuți în perioada 1900 – 1945); baby boomers (născuți în perioada 1945-1965); generația X (născuți în perioada 1965-1980); generația Y (născuți în perioada 1980 – sfârșitul anilor ’90) și generația Z sau Millennials (născuți după sfârșitul anilor ’90). Astfel, putem spune că secolul al XX-lea a adus schimbări majore de-a lungul său în ceea ce privește vederile colective ale societății. Astfel, sunt remarcate „rupturi” între generații în acest sens cu privire la aceste vederi, aflate în contradicție.
Cele mai mari diferențe apar în ceea ce privește opinia despre muncă, locul de muncă, comportamentul de consumator și relația cu banii. „Constructorii” vedeau munca și locul de muncă o obligație, un sacrificiu care trebuia făcut, nu o opțiune. Pentru ei echilibrul muncă – viață personală nu exista. Baby boomers considerau cariera mai importantă, cea care îi definește, fiind loiali față de angajator. În cazul lor, echilibrul muncă – viață personală se materializa prin alternanța perioadă activă – pensie. Generația X își schimbă radical percepția față de muncă și locul de muncă, punând sub semnul întrebării conceptul social al „slujbei pe viață”. Munca devine un contract, un acord reciproc – muncă contra plății unui salariu. Echilibrul dintre muncă și viața personală este abordat pe parcursul întregii vieți. Pentru cei din generația Y munca nu este sursa doar a unui salariu, ci și un mod de a aduce contribuții nu doar companiei, angajaților ei, ci și comunității, lumii întregi.
Millennials vin și se poziționează total diferit față de toate generațiile, în multe privințe! Munca și locul de muncă devine un mijloc, nu un scop. Tehnologia este prezentă într-o proporție foarte ridicată în viața lor: cumpără on-line, stau conectați în permanență pe rețelele de socializare și pe chat, telefonul mobil nu mai e un accesoriu, ci parte componentă a vieții lor, un mod prin care relaționează cu societatea. În viziunea lor, adevărata viață socială se desfășoară prin intermediul rețelelor de socializare. Funcție de interes, ei sunt autodidacți, adresându-se cu precădere tutorialelor video de pe internet și mai puțin cărților din bibliotecă. Informațiile și le obțin de pe rețelele de socializare mai întâi.
Cât privește alegerea locului de muncă, ei sunt orientați către companiile care le oferă cel mai mare grad de distracție, este cea mai inovatoare sau cu cel mai ridicat nivel de etică. De asemenea, mulți preferă independența, optând pentru afacerea personală, start-up –uri. Ei sunt cei care cumpără cu precădere de pe magazinele on-line, folosesc Uber în loc de transport public sau taxi, mănâncă de la restaurant în loc să gătească acasă.
În ceea ce privește relația cu banii, și aici putem constata o ruptură față de abordarea celorlalte generații. Ei sunt generația care a crescut și s-a format în timpul crizei financiare din 2007-2009. Pentru generația Z banii nu sunt decât un instrument cu care își susțin viața pe care doresc să o trăiască. Sunt doar un mijloc, nu un scop, o modalitate de a economisi timp. Nu agreează investițiile pe piața de capital și își țin banii în conturi curente sau cash. Ideea de pensie nu le trezește interes, iar cumpărarea de bunuri care să-i definească sau să le consolideze statutul, ca în cazul generației X, nu există. Ei stau cu chirie și nu sunt tentați de a cumpără locuințe pentru care să contracteze credite ipotecare pe zeci de ani. În schimb doresc libertate și au spirit antreprenorial, sunt deschiși în a iniția noi afaceri pe cont propriu.
Ce pot face băncile și celelalte instituții financiare astfel încât să intre și să rămână în interesul acestei generații? În primul rând să își adapteze canalele de distribuție și de promovare a produselor și serviciilor la stilul de viață a acestora. Să dezvolte programe de educație și de conștientizare a necesității de a economisi pe termen lung. Ținând cont de tendința celor din generația Millennials de a-și deschide propria afacere, ar putea veni în întâmpinarea lor cu înființarea de incubatoare de afaceri și soluții de finanțare a start-up-urilor mai consistente și mai bine adaptate. De asemenea, Bursa de Valori București trebuie să devină mai activă prin atragerea de noi proiecte ale Millennials pe piața AeRo.
Într-un cuvânt, misiunea instituțiilor financiar bancare nu va fi ușoară, ținând cont că va trebuie să se adapteze pentru nevoile a cinci generații aflate la confluență!

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats