Ce va aduce 2018 în banking-ul românesc?

Ce va aduce 2018 în banking-ul românesc?

Prof. univ. dr. Bogdan Căpraru, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi

Sfârșitul anului 2017 a adus un vânt de schimbare în ceea ce privește mersul lucrurilor în activitatea bancară din România. Din păcate, veștile pe final de an nu au fost prea bune, atât pentru bănci, dar și pentru o mare parte a clienților acestora. Anul 2018 se arată a fi un an tumultos, cu multe provocări pentru băncile de la noi. Factorii principali care acționează asupra mediului bancar românesc actual sunt atât de natură internă, cât și externă. În cele ce urmează, voi încerca să fac o scurtă radiografie a acestora și a implicațiilor pe care le vor aduce.Pornind de la ceea ce ne rezervă factorii interni, cred că cel mai important este, în conti­nuare, atitudinea politicului față de activitatea bancară. Acesta acționează atât direct, prin măsuri de reglementare sau luări de poziții, dar și indirect prin intermediul influențării, prin măsurile luate, a situației macroeconomice. Se pare că populismul nu a dispărut încă, după ce s-au pus în practică unele reglementări (cum ar fi, de exemplu, darea în plată) – „inovația” în materie de noi măsuri contra băncilor per­petuându-se. Una dintre cele mai periculoase propuneri este aceea de plafonare a nivelului do­bânzilor la credite. Impunerea în mod admi­nis­trativ a unor „prețuri” în economie nu va face decât să acumuleze anumite tensiuni și să creeze distorsiuni. Anii îndelungați de tranziție după perioada socialistă au fost un bun exem­plu în acest sens și ar trebui să dea de gândit celor care gândesc „altfel”. De asemenea, am­pli­ficarea „cruciadei” contra băncilor de către mediul politic, mai ales prin poziții și dis­cur­suri publice, atât din partea celor aflați la guver­nare, dar și pornind de la o parte a opoziției, va eroda în timp credibilitatea și imaginea acestora. Asta este oare ceea ce ne dorim?Cât privește mediul macroeconomic, in­flația, creșterea ROBOR și deprecierea mo­nedei naționale vor fi variabile foarte impor­tante cu impact asupra activității bancare și cu rădăcini în deciziile de natură fiscal-bugetară ale guvernului. Scumpirea creditelor în lei și valută va pune pe jar din nou băncile în raport cu o eventuală creștere a creditelor neper­for­mante, atât pentru clienții de retail, dar și din perspectiva firmelor, cărora le va crește costul finanțării. Ținând cont de faptul că mulți ana­liști economici prevăd un sfârșit de ciclu de investiții pe final de 2018, creșterea economică va decelera. Unele măsuri guvernamentale (ex. split TVA, majorarea salariului minim, tre­cerea contribuțiilor la angajat etc.), precum și impre­dictibilitatea din economie, vor da de furcă firmelor, mai ales celor aflate în insolvență. Ast­fel, afacerile bancabile ar putea să se restrângă sau să fie insuficiente pentru o intermediere financiară eficientă. Creșterile salariale din 2017 și cele anunțate pentru 2018 vor fi doar o iluzie în contextul amplificării prețurilor. Inflația (în prezent de 3,2%) va pune presiune pe Banca Națională a României în a majora dobânda de politică monetară, fapt ce va întreține creșterile de dobânzi. Ținând cont de nivelul actual al inflației, deși în creștere, dobânzile sunt real negative. Cu toate acestea, cred că ritmul de creștere al dobânzilor va fi unul moderat, mai redus față de cel de final de an. Creșterea ratelor de dobândă va reduce numărul persoanelor calificabile în obținerea de împrumuturi și, astfel, reducerea ritmului de creștere a volumului creditelor se va datora și acestui fapt. În același context, diminuarea fondurilor destinate programului „Prima casă” cu aproximativ 20% pentru 2018 va reduce volumul creditării ipotecare. Acest punct de inflexiune a ratelor de dobândă va fi o experiență nouă pentru clienții băncilor. După 1990 am fost obișnuiți cu rate ale dobânzilor mari, iar reducerea acestora la minimele istorice din ultimii ani au creat un fel de efect psihologic că aceasta este norma­litatea. Din păcate memoria colectivă se dovedește a fi de scurtă durată pentru români, susținând fenomenul „acum e altfel” descris de Rainhart și Rogoff. Dovadă că în ultimele săptămâni ale anului 2017 a avut loc o creștere a cererii de creditare, mai ales din partea populației, de teama necalificării în viitor. Asta arată că, pentru unii, lecția dată de creditele în franci elvețieni nu a fost învățată! Astfel, tabloul macroeconomic nu pare a fi unul favorabil, fiind foarte mult influențat de agresivitatea măsurilor de politică economică ale guvernului. Să nu uităm, de asemenea, că 2018 va fi și an pre-electoral!Competiția bancară va conduce către consolidarea în continuare a sistemului bancar, în scopul eficientizării intermedierii financiare. Vor avea loc achiziții și fuziuni, vânzări de portofolii, unele fiind anunțate deja de la finele lui 2017. Totodată, lupta de competiție va fi dată și în planul digitalizării și inovației bancare. Astfel, vom asista la continuarea schimbării de paradigmă în ceea ce privește relația cu clienții, restructurarea operațională și resursele umane din bănci. Aceste fenomene nu vor fi lipsite de riscuri și dificultăți. Totodată, pe fondul creșterii așteptărilor clienților față de produsele și serviciile bancare, precum și imaginea negativă a băncilor în ochii unei părți a clientelei (imagine întreținută de diverse voci din societate, inclusiv din mediul politic), managementul relației bancă-client va deveni din ce în ce mai mult o prioritate și un subiect fierbinte pentru bănci. Astfel, lupta de compe­tiție va ține cont și de acest aspect. Din perspectiva factorilor externi, o serie de directive și reglementări internaționale vor intra în vigoare în 2018: IFRS 9, MIFIID II (Markets in Financial Instrument Directive), PSD 2 (Payment Service Directive) și GDPR (General Data Protection Regulation). Toate acestea vor duce la creșterea cheltuielilor cu investițiile și a cerințelor de capital.Totodată, deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE), precum și ale Fed-ului, vor fi factori importanți de influență. Dacă până acum BCE nu a avut majorări în ceea ce privește dobânda de politică monetară, o posibilă creștere a acesteia (chiar și cu pași mici) va influența dobânzile la creditele în Euro (ca volum deloc neglijabile) prin inter­mediul EURIBOR-ului. În concluzie, putem considera că (într-o notă nu neapărat pesimistă, ci realistă) atât băncile, cât și autoritatea de reglementare și supraveghere – Banca Națională a României, nu vor avea un an ușor în 2018, presărat cu multe schimbări, riscuri și provocări. Dar, parafrazându-l pe Eminescu – „bucuroși le-om duce toate/ de e pace, de-i război”, cred în capacitatea de reziliență și adaptare a siste­mului bancar românesc.


COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats