CFA România: Viitorul nostru depinde de noi!

CFA România: Viitorul nostru depinde de noi!

CFA România, asociația analiștilor financiari certificați Chartered Financial Analyst®: Ne dorim un buget echilibrat pe termen lung și asigurarea unui trai decent la bătrânețe pentru toți românii printr-un management eficient al pensiilor private.

In România, cheltuielile sociale reprezintă aproximativ 8% din produsul intern brut, cea mai mare cheltuială din bugetul de stat (aproape o treime din total). Acest procent va ajunge la 15% din produsul intern brut, într-un interval de 40 de anii.

Principala diferență dintre sistemul de stat și cel privat este că primul este un sistem de tip “pay-as-you-go”, adică banii reținuți azi celor care contribuie sunt utilizați pentru a plăti pensiile celor care se află la vârsta pensiei. Cel de-al doilea este un sistem finanțat – contribuțiile plătite astăzi sunt investite în numele participantului, urmând a fi returnate aceluiași participant sau moștenitorilor, împreună cu randamentul aferent, la vârsta pensionării.



Sunt mari semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Este necesara rebalansarea proporției perioadei active în totalul vieții, prin creșterea vârstei de pensionare si stimularea economisirii.” declară Alexandra Smedoiu, CFA – Vicepreședinte CFA România.

România are cea mai mică rată de economisire din UE, respectiv -5%.

Consumăm mai mult decât veniturile. Un sistem obligatoriu de pensii, care să transfere o parte din costul lunar suportat de angajat către un cont individual este o soluție”, spune Alexandra Smedoiu, CFA.

În conturile fondurilor de pensii private obligatorii din România, 7 la număr, s-au strâns peste 9 miliarde de euro. Peste 60% din aceste sume finanțează deficitul bugetar sau datoria publică deoarece sunt investite în obligațiuni emise de statul român, iar 20% din aceste sume asigură lichiditatea pieței de capital de la București.

În cazul în care contribuțiile viitoare la pilonul II ar fi direcționate către bugetul de stat, aceasta ar avea un efect catastrofal pentru piața de capital. În plus, reducerea temporară a deficitului bugetar se face cu costul creșterii viitoare masive a acestuia, când persoanele care au contribuit la pilonul II se vor pensiona.

Organizația CFA România promovează investițiile responsabile, cu viziune pe termen lung și administrarea acestora în interesul clienților.

În România conviețuiesc în paralel trei sisteme de pensii, două obligatorii și unul opțional:

  • sistemul public de pensii (pilonul I), în care se varsă lunar 21,25% din venitul salarial brut lunar al fiecărui angajat din România;
  • sistemul privat obligatoriu de pensii (pilonul II), în care se transferă lunar 3,75% din venitul salarial brut; este posibil ca acesta să devină opțional, deci este cu atât mai important să luați o decizie în cunoștință de cauză;
  • sistemul privat opțional de pensii (pilonul III) la care orice persoană din România are opțiunea să contribuie în mod individual, beneficiind de o deductibilitate până la nivelul de 400 euro / an atât la angajat cât și la angajator.

O persoană care astăzi își pune întrebări cu privire la modul în care își va asigura traiul la bătrânețe poate lua în considerare următoarele aspecte:

  • În prezent, România are 5,2 milioane de pensionari, cu un raport de 9/10 față de numărul salariaților;
  • Este preconizat ca până în anul 2060, când se vor pensiona cei care au astăzi 25 de ani, numărul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani va depăși 30% din populația României. Această evoluție este determinată atât de creșterea generală a speranței de viață, cât și de sporul natural negativ al populației României în această perioadă (scădere prognozată de 20% a populației țării).
  • Pensia medie lunară este de puțin peste 1.000 de lei, în condițiile în care salariul mediu net la nivelul anului 2017 a fost de aproximativ 2.400 lei; cu alte cuvinte, rata de înlocuire a venitului este sub 50%.
  • O persoană care contribuie, în medie, cu 21,5% din salariul brut pe o perioadă de 40 de ani, primește mai puțin de 50% din salariul mediu net pe o perioadă de 10 ani de pensie, luând în considerare vârsta de pensionare și speranța medie de viață. Printr-un calcul simplist, fără a lua în calcul inflația și alți factori, pensionarul primeste mai puțin de jumătate din cât a contribuit!

Venitul nostru la vârsta pensionării se va compune din:

  • Pensia lunară de la bugetul de stat. Valoarea viitoare a acesteia depinde de factorul politic, care decide cu privire la punctul de pensie, dar și de evoluția salariului mediu și a inflației, pe baza cărora, cel puțin teoretic, se stabilește punctul de pensie. Pensia de stat nu are un randament, pentru că banii contribuiți astăzi nu sunt investiți în alte instrumente financiare, ci se bazează, cel mult pe o evoluție pozitivă în timp. Chiar dacă astăzi este asigurată de stat, pensia publică comportă un grad de risc, ca urmare a diminuării capacității de plată, creșterii costului finanțării deficitului bugetar, precum și a unor factori politici.
  • Pensia lunară de la fondul privat de pensii (din sistemul privat obligatoriu și/sau din sistemul privat opțional). Valoarea acesteia depinde de suma contribuită și de randamentul obținut de activele fondurilor de pensii. A nu se confunda fondurile de pensii cu administratorii de fonduri de pensii! Fondurile de pensii nu sunt afectate de un eventual risc de incapacitate de plată a administratorului, deoarece activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor. În plus, în caz de deces, fondurile acumulate de persoana decedată se transmit moștenitorilor, lucru care nu se întâmplă cu pensia de stat.

Fondurile private de pensii sunt investite:

  • Randamentul mediu anual al fondurilor de pensii obligatorii din România a fost de peste 9% în cei aproape 10 de ani de la înființare, unul din cele mai ridicate din Uniunea Europeană. În aceeași perioadă, inflația medie anuală a fost de 3%, deci randamentul a acoperit inflația și a adus un surplus la economisire participanților.
  • Deși performanțele trecute nu reprezintă o garanție pentru cele viitoare, având în vedere că la pensia privată este garantată suma contribuită, mai puțin comisioanele, practic peste 85% din sume sunt garantate.
  • O analiză a administratorilor de fonduri arată că, cifra de afaceri medie anuală la nivelul întregului sistem, obținută din comisioane de administrare, pe ultimii 5 ani de zile, se situează în jurul valorii de 40 milioane lei, la active aflate în administrare de 5 miliarde lei, deci un procent de 0.8%, față de un randament real mediu de 7% în aceeași perioadă. În general, la nivel mondial, ca practică, o administrare profesionistă a investițiilor are costuri asociate în jur de 1% sau peste acest procent.

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats