Concurenţa este benefică băncilor, indiferent de unde vine: ea ne face mai puternici

Concurenţa este benefică băncilor, indiferent de unde vine: ea ne face mai puternici

Interviu cu Sergiu MANEA, CEO, BCR

Pozitiv, pasionat de educaţie financiară, în particular şi de tot ceea ce face, în general. Vorbeşte deschis despre orice şi are răspunsul potrivit la fiecare întrebare. Este vorba despre Sergiu Manea, CEO al BCR, cea mai mare bancă din România. Discuţia purtată nu putea fi altfel decât una plină de miez şi revelatoare de multe noutăţi.

 

Cum a fost anul 2017 pentru BCR, dincolo de cifrele care sunt deja arhicunoscute, având în vedere faptul că sunteţi printre cele mai transparente instituţii financiare din piaţă?

E o remarcă pe care aş cataloga-o drept un compliment. Mă bucură să aud faptul că suntem percepuţi ca o instituţie transparentă. E unul din lucrurile pe care ni le-am propus. Vorbim mereu şi mereu de încredere. Neîncrederea este principalul obstacol în crearea de capital, indiferent de natura sa, la nivelul societăţii. E un element extrem de important pentru noi.

Printre lucrurile importante pe care încercăm să le realizăm în relaţia cu publicul, indiferent că vorbim de un produs, de rezultatele financiare sau de orice altceva, repet, transparenţa este foarte importantă.

2017 dincolo de numere: cred că în anul trecut noi am încercat să ne cristalizăm identitatea în sensul că ne propunem să creăm impact. Iar acesta are două faţete. Una este legată de construcţia de bunăstare: ştiţi bine că vorbim destul de mult de prosperitate şi e important ca orice tip de cifră să se regăsească până la urmă în modul în care companiile funcţionează mai bine, în modul în care gospodăriile înţeleg să-şi planifice mai corect lucrurile pe care le au de făcut, să îşi atingă mai devreme obiectivele.

Cea de a doua faţetă este responsabilitatea: încercăm să fim responsabili, şi social, şi din punct de vedere al serviciilor pe care le oferim, indiferent că vorbim de un credit sau de modul în care ne funcţionează canalele de distribuţie ori instrumentele pe care le folosim. Ei bine, toate astea se circumscriu ideii de responsabilitate. Aceasta înseamnă că am făcut progrese importante în ceea ce se cheamă experienţa clienţilor. Nu înseamnă că suntem acea instituţie care promovează creditul oricui, în orice moment, fără niciun fel de segregare în funcţie de sănătatea financiară şi abilitatea clientului de a-l duce până la capăt. Promovăm o creditare responsabilă, sustenabilă.

Suntem implicaţi la nivel social prin crearea de impact şi credem foarte mult în responsabilitatea pe care o avem, ca una dintre cele mai mari bănci ca prezenţă fizică din România în ceea ce priveşte funcţionarea infrastructurii pe care o punem la dispoziţia publicului. Sintetizând, ne propunem construcţia de bunăstare pe bază responsabilă.

Cum gestionaţi motoarele de creştere în aceste condiţii?

Creditul este motorul creşterii. Avem două aspecte de discutat: unul ar fi accesul la credit, care înseamnă faptul că interacţiunea cu banca nu trebuie să fie o corvoadă. Aici mai avem foarte multe lucruri de făcut, dar e clar şi că am realizat multe progrese. Deci, e vorba de claritatea, transparenţa şi predictibilitatea procesului de credit. De asemenea este foarte clar că nu mai există nici un semn de întrebare în ceea ce priveşte faptul că nu vrea BCR să dea credite sau că nu vor băncile să dea credite. Băncile sunt aici pentru a da credite, acesta e jobul lor, pentru asta există! Dar, în acelaşi timp, avem şi o responsabilitate enormă, atât faţă de deponenţi cât şi faţă de acţionari. Şi atunci trebuie să investim în continuare în creşterea calităţii serviciilor. Calitatea interacţiunii, cu cei care vor un credit, cu cei care vor să tranzacţioneze prin noi, cu cei care vor să-şi crească afacerile cu ajutorul creditului, cred că a crescut foarte mult în ultima vreme.

De asemenea, ne interesează foarte mult să mergem înspre România care produce valoare. Ne dorim să fim lângă companiile care cresc, care angajează oameni, companii care fie sunt în posesia unor produse finale, fie fac parte din lanţuri de furnizare şi care creează valoare în această ţară pentru această ţară. Asta ne interesează foarte mult şi sperăm că vom găsi – pentru că până la urmă este un proces, este o evoluţie – căile de a ajunge foarte aproape de astfel de companii, pentru că nu depindem numai de decizia lor, ci şi de emoţia lor. Vreau ca aceşti antreprenori să se simtă sprijiniţi. Sunt unele lucruri pe care le facem foarte bine şi altele la care ne pricepem mai puţin. Pe cele din urmă preferăm să nu le facem, decât să le facem într-un mod confuz şi fragil. E şi aceasta o componentă a responsabilităţii, valoare importantă pentru noi, alături de încredere şi transparenţă.

Mai e un aspect important pe care trebuie să-l menţionez. Vorbim de transparenţă, încredere şi responsabilitate, şi unul din lucrurile la care în 2017 am făcut progrese semnificative a fost creşterea semnificativă a impactului generat de programul nostru de educaţie financiară. Nu cred că există un lucru mai important pe care îl facem în afara interacţiunii comerciale pe care o avem cu publicul nostru decât programul de educaţie financiară. În zona de impact social suntem implicaţi în diferite activităţi însă niciuna nu este mai importantă decât educaţia financiară. Implicarea pasională şi emoţională în acest proiect este imensă: vorbim despre proiectul Şcoala de bani.

Cum se vede economia prin prisma celui mai important finanţator? Pe ce mizaţi?

Dacă ne uităm acum spre economie, s-a vorbit foarte mult despre impactul consumului, despre relaxare fiscală şi despre alte foarte multe lucruri. Dar ce nu trebuie să omitem din vedere este faptul că anul trecut producţia industrială a României a crescut aproape cu două cifre. Şi mai trebuie menţionată şi creşterea semnificativă pe care a înregistrat-o sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, unde creşterea a fost aproape de 20% și unde și noi am crescut semnificativ finanțările cu un nivel similar. Şi în cazul companiilor mari creşterea a fost tot de două cifre. Pentru noi e un lucru care contează, pentru că vedem dorinţa noastră de a sprijini crearea de bunăstare probată de cifre. Una din zonele în care, în mod tradiţional, BCR nu a fost văzută ca superstar este cea de micro şi de start-up-uri. Aici, anul 2017 a reprezentat pentru noi un fel de nou început. Am trecut la reevaluarea acestei zone, încercând să o înţelegem şi să fim mai aproape de ea. Din acest motiv am intrat în proiectul *Start-up Nation*: credem în acest demers şi vom continua să fim implicaţi. Procesul de înţelegere a unui sector e unul de durată aşa că, deocamdată, nu ne comparăm în materie de cifre cu liderii din acest domeniu. Ce e foarte pozitiv este feedback-ul primit de la clienţi, inclusiv în Social Media, referitor la oamenii BCR. Aceştia au fost extraordinar de diligenţi, deosebit de educaţi, inclusiv dincolo de parametrii *Start-up Nation*, cu elemente de educaţie financiară, cu elemente de ghidaj într-o fază importantă pentru companiile respective sau pentru antreprenorii care au aplicat pentru program. Toate acestea mă fac să cred că banca trebuie să stea ancorată în acest segment, într-un astfel de program pe care vom continua să-l sprijinim.

Ca o concluzie, 2017 nu e cu nimic diferit de 2016 şi nu va fi cu nimic diferit de 2018. De ce? Deoarece cred că am cristalizat ceea ce vrem. Noi credem într-o economie puternică, într-o Românie prosperă şi credem în intervenţie şi în muncă făcută pentru a exploata oportunităţile oferite în infrastructură, tehnologie, educaţie şi calitatea vieţii (calitatea locuirii şi a serviciilor de sănătate). Noi credem într-o Românie clădită pe aceşti patru piloni, credem în forţa antreprenorială a ţării noastre şi a antreprenorilor care au dovedit timp de 30 de ani că au rămas optimişti şi plini de succes. De fapt, cred că am învăţat cu toţii, cei 7.000 din BCR, că avem de învăţat de la oamenii care fac lucrurile să se întâmple şi că singurul mod în care putem realiza asta este să facem lucrurile să se întâmple în beneficiul lor, pentru că până la urmă e şi în beneficiul nostru.

Care este percepţia acţionarului majoritar privind România şi volatilitatea din pieţele de aici?

E o întrebare legitimă, bine legată de context. Am să încerc să răspund clar, pornind de la un exemplu. Probabil ştiţi faptul că, recent, Erste Group şi SIF Oltenia au semnat un acord de principiu privind posibilitatea acţionarului nostru de a achiziţiona pachetul deţinut de fondul de investiţii la BCR. Urmează să vedem dacă se va ajunge şi la finalizarea tranzacţiei, suntem încrezători că cei doi parteneri vor duce la cap acest angajament. De ce am dat acest exemplu? Pentru a arăta că, indiferent de ceea ce se întâmplă pe termen scurt sau mediu, independent de volatilitate, de schimbări de paradigmă, acţionarul nostru are un angajament pe termen lung în piaţa românească.

Angajamentul dovedit al acţionarului nostru ne dă confortul să gândim pe termen lung. Ne-am bucura ca mediul în care acţionăm să fie mai anost, mai plictisitor. Dar acestea sunt vremurile. Oriunde am privi, vedem schimbări de paradigmă la nivelul Legiuitorului, la nivelul Supraveghetorului. Toate acestea creează un complex de încercări la care e datoria noastră să răspundem şi să ne adaptăm, să contribuim în măsura în care ni se solicită părerea. Să nu uităm însă două lucruri foarte importante: suntem aici pe termen lung şi credem în România.

Erste va aniversa anul viitor 200 de ani (4-6 octombrie). Atunci s-a născut! Nu ar trebui să uităm că una dintre primele unităţi ale caselor de economii din Austria a fost la Braşov. Mă bucură foarte tare apartenenţa la un astfel de grup care a dovedit deja ce înseamnă încrederea pe termen lung în ceea ce face, în primul rând, şi a găsit soluţia, după 1990, să se extindă în această zonă în continuare plină de oportunităţi – zona Europei Centrale şi de Est. Iar în fruntea frunţilor se află ţara noastră, România.

Până la urmă, contextul de moment e irelevant. Relevant e să ai o viziune pe termen lung, dacă aceasta este ancorată în cei patru piloni anterior menţionaţi, care să poată închide gap-ul de prosperitate şi să genereze context pentru creare de prosperitate.

Un grad de confort, dincolo de comparaţiile cu celelalte state din zona comunitară, ne este oferit şi de banca centrală care a dovedit că urmăreşte interesul pe termen lung al ţării. Când vezi grija manifestată de atâţia ani pentru crearea şi dezvoltarea sustenabilă a unui sistem bancar performant, e clar că poţi aveam un element de confort. Privind la ziua de azi, e dreptul legiuitorului să dea legi iar noi trebuie să le aplicăm şi, atunci când ni se cere, să emitem puncte de vedere clare, concrete, competente, bazate pe analiză cantitativă şi calitativă. Noi am ales să comunicăm pozitiv. Din nefericire, la noi procesul de maturizare la nivel de guvernanţă se suprapune pe o epocă în care se schimbă paradigma la nivel global.

Să vorbim puţin şi de conceptul de încredere, atât de important pentru BCR. Cum poate fi ea recâştigată?

Deocamdată, nu putem spune că am recâştigat încrederea clienţilor. E adevărat, situaţia e mai calmă decât în urmă cu doi ani. Există acum un grad de încredere pe care să putem construi pe viitor. Şi putem construi bazându-ne pe patru piloni. Primii doi sunt educaţia şi transparenţa. Când spun educaţie, spun educaţie reciprocă – nu ne punem pe noi la catedră şi pe clienţi în bancă. E un proces cu dublu sens, ambele părţi având de învăţat una de la cealaltă. Ceilalţi doi piloni sunt calitatea serviciilor – şi aici vorbim de instrumente, infrastructură, etc.  şi calitatea interacţiunii (modul în care omul din bancă interacţionează cu clientul).

Nu trebuie să credem că lucrurile se rezolvă uşor: pleci de la neîncredere, comunici trei luni şi gata, ai rezolvat problema şi ai reinstaurat încrederea. Trebuie să fim conştienţi că există neîncredere şi fragmentare la nivelul societăţii. Trebuie să fim consistenţi în a înţelege şi a furniza educaţie, transparenţă şi responsabilitate. Asta contează! Dacă vom proceda astfel putem spera că gradul de încredere va creşte. E un maraton, o cursă fără sfârşit care poate aduce câştig de calitate. Şi cred că primul semn al creşterii gradului de încredere ţine de abilitatea de a crea împreună cu clienţii noştri interacţiune de calitate şi servicii de calitate. Trebuie să ne ridicăm la nivelul sensibilităţii şi normalităţii clienţilor noştri. Trebuie să vorbim mai puţin şi să demonstrăm mai mult.

Cum putem scăpa de locurile care nu ne fac cinste la capitolele intermediere financiară, incluziune financiară şi  educaţie financiară?

Această situaţie ar trebui să fie prin ea însăşi una din motivaţiile care ar trebui să fie suficientă pentru a crea un Pact Naţional pentru Infrastructură, un Pact Naţional pentru Educaţie, un Pact Naţional pentru Tehnologie şi un Pact Naţional pentru Creşterea Calităţii Vieţii. A unui Pact pentru Prosperitate, până la urmă.

Cifrele le ştim şi nu ne fac cinste. S-au făcut paşi importanţi, dar suntem departe de masa critică. Trebuie să avem grijă, de pildă, ca proiectele legislative care se vehiculează, referitoare la mediul bancar, nu cumva din dorinţa de a crea un mediu pozitiv să genereze până la urmă excluziune financiară.

Trebuie să privim întotdeauna la viitor. Aş sublinia aici două aspecte: educaţia financiară şi educaţia digitală. Educaţia financiară e un subiect care mă pasionează. O să vă dau nişte cifre: din 7.000 de salariaţi BCR, 1.000 fac educaţie financiară, predau efectiv. În cele 18 luni ale programului, am livrat educaţie financiară către 30.000 de adulţi şi 30.000 de copii şi tineri. Fiecare dintre aceştia au vorbit altora despre ceea ce au aflat, generând efect de multiplicare. Când spun am livrat, mă refer la interacţiune, nu la a lăsa materiale educaţionale la o adresă sau o cutie poştală. Caravana noastră de educaţie financiară a făcut 12.000 de km oprind în 15 oraşe şi ajungând la 10.000 de copii. Ne place faptul că am avut tutori copii mai mari care au predat copiilor mai mici cursuri de educaţie financiară. Mulţi aşa numiţi Project Manageri din program sunt printre cei mai tineri colegi ai noştri. Pentru a ajunge la cei 30.000 de adulţi am mers în 140 de instituţii şi 120 de companii. Oricine e interesat poate intra şi învăţa la Şcoala de Bani. E unul din proiectele la care noi nu vom renunţa niciodată! Credem în el şi vom investi în continuare în el, oricare ar fi contextul economic.

Am mai avut două astfel de încercări, în 2009 şi 2014. Prin cele două am ajuns la 300.000 de oameni cu materiale educaţionale de o calitate deosebită. Ceea ce a lipsit pentru a avea succes a fost interacţiunea umană. Educaţia economică şi educaţia financiară sunt cu oameni şi despre oameni. Fără interacţiune de calitate nu se poate. Şi noi vom fi consecvenţi în a crea conştienţă şi o bază de educaţie economică în cât mai multe persoane.

Educaţia digitală e şi ea unul din pilonii pe care putem crea prosperitate. De ce cred în ea? Pentru că avem o infrastructură digitală solidă, avem o autostradă digitală bine făcută. Acum trebuie să creăm nişte reguli de circulaţie, să le aplicăm, să facem maşinile să circule în mod ordonat. Statul trebuie să fie un jucător important în această autostradă digitală. Dacă s-ar întâmpla acest lucru ar fi un pas uriaş şi întreaga industrie a serviciilor ar fi încurajată să se angajeze în această direcţie.

Eu mi-aş dori ca, într-un timp cât mai scurt, discuţiile dintre client şi bancher să fie despre ce îşi doreşte clientul, ce aspiraţii are, ce vrea să facă şi cum poate fi ajutat de către bancă. Totul la modul aprofundat, nu superficial. La momentul de faţă discuţia e despre dobânzi, comisioane, acte de dosar de credit, situaţia contului curent, etc. Dar discuţia trebuie să urce la nivelul nevoilor, aspiraţiilor, posibilităţilor clientului şi să creeze germenii de prosperitate şi de bine. Tot ceea ce discutăm azi va trebui să poată fi aflat, înţeles şi pus în context fără a fi nevoie de interacţiune cu ofiţerul bancar. Dacă vom crea o bază de educaţie economică suficient de solidă, combinată cu furnizarea de convenienţe indiferent de mediul din care provine clientul, fiecare dintre noi va câştiga timp.

Numai aşa se va putea face incluziune financiară.Incluziunea financiară are două faţete: cea nominală şi cea reală. Iar cea reală este mult mai mică decât ne putem imagina când vorbim despre intermediere financiară.

Cum vedeţi viitorul retail bankingului?

Nu aş vrea să fac referiri la acte normative care încă sunt sub formă de draft. Noi suntem obişnuiţi să discutăm pe certitudini. Cum spuneam, respectăm legislaţia şi, prin intermediul asociaţiei profesionale, formulăm puncte de vedere bine argumentate atunci când ne sunt solicitate. Suntem foarte disciplinaţi. E clar că există la nivel european preocupări legate de activitatea de creditare a persoanelor fizice. Răspunsul nostru la aceste preocupări este creditarea responsabilă, despre care am mai vorbit. Noi facem creditare responsabilă atât pentru clienţi persoane fizice cât şi pentru companii.

Dar retail bankingul merge dincolo de credit: acesta este doar o felie a tortului. Trebuie să ne asigurăm că fiecare client are o viziune asupra acestui tort în întregime. Preocupările retail bankingului trebuie să fie axate pe economisirea timpului, pe livrarea de servicii şi convenienţă de calitate pe termen lung. Facem schimbări şi ne dorim ca, în cât mai scurt timp, interacţiunea cu banca să nu mai fie o corvoadă nici pentru clienţi nici pentru colegii noştri. Vom investi în automatizare pregătind în acest fel calea pentru digitalizare. Businessul bancar trebuie să fie cu oameni şi despre oameni, sprijinit pe tehnologie. Parafrazându-mi un coleg, vom asista la trecerea de la agenţii tip brick&mortar la agenţii de tip click&mortar. Ultimele vor avea succes numai dacă vor avea *viaţă în ele*! Investim şi noi mult în digitalizare, avem un plan de transformarea multor agenţii în unele de tip cashless.

Pe viitor cred în flexibilitatea şi modularitatea agenţiilor. Ele vor trebui să se adapteze nevoilor comunităţii şi să ţină cont de particularitatea celor cu care lucrează. Vom avea astfel agenţii care au acelaşi mobilier, dar cu funcţiuni complet diferite una de cealaltă. Numai aşa vom putea face parte din comunitate.

Cum vedeţi evoluţia dobânzilor?

În general mă feresc să dau predicţii. Am făcut acest lucru timp de 15 ani, dar actuala poziţie ocupată mă determină să fiu rezervat. Ce pot spune este faptul că asistăm la o normalizare a ratelor dobânzilor. Situaţia de lichiditate în exces întâlnită în 2016 şi prima jumătate a lui 2017 a fost una ce nu putea să dureze. Dar ea a fost de ajutor pentru noi.

Cum am acţionat noi în această piaţă a dobânzilor? Cu riscul de pierdere de cotă de piaţă şi de generarea unor zvonuri nefondate cum că Erste nu mai sprijină BCR, în 2012 am spus stop creditării în valută pentru persoane fizice. Apoi am fost şi primii care am dat credite cu dobândă fixă pe o anumită perioadă, cu posibilitatea de refixare în timp. Unii au ales să refixeze, alţii au trecut la dobândă variabilă. Important e că au ales în cunoştinţă de cauză. Ne propunem să asigurăm predictibilitate şi transparenţă clienţilor noştri.

Revenind la dobânzi, ele vor gravita aproape de cea de politică monetară. Nu credem în creşterea agresivă pe viitor a ROBOR şi considerăm că va mai fi cel mult o creştere a dobânzii de politică monetară.

Cum vedeţi concurenţa cu băncile, cu fintechurile şi cu companiile din telecom, pe viitor?

Cred mult în conceptul de open society. Sunt uimit de nivelul progresului tehnologiei şi de nivelul intelectual aplicat al celor care creează idei. Cred în concurenţă, pentru că ne ajută să devenim de la zi la zi mai buni!

Noi vrem să construim o platformă deschisă, să radiografiem care sunt dorinţele şi preferinţele clienţilor noştri şi să aducem pe platformă aplicaţii de la fintech-uri care să răspundă acestor dorinţe. Cred foarte mult în colaborarea cu fintechurile. Desigur, ele pot fi şi concurente: sunt unele mai mari, mai mature, care s-au poziţionat pe anumite nişe ale serviciilor financiare.

Trebuie să privim atent şi concurenţa ce poate veni de la marii furnizori de servicii, gen Amazon sau Ali Baba, care sunt deja în casele fiecăruia. Ei pot deveni o ameninţare la un moment dat, dacă simt că intrarea pe piaţa serviciilor financiare le poate aduce beneficii. Poate nu e întâmplător faptul că în SUA cel mai mare furnizor de ipotecare este o astfel de companie.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats