Cum arată viitorul creditării în România?

Cum arată viitorul creditării în România?

credite

Atât de mediatizată în ultimii ani, piaţa bancară din România pare să îşi regăsească drumul către prosperitate. Iar răspunsul la întrebarea cum arată viitoriul creditării pare să devină ceva mai roz. Ultimele cifre arată că pe parcursul anului 2014 valoarea creditelor noi a fost de aproximativ 50 miliarde de lei.

Deşi se estimează o pierdere de capital cifrată undeva la 8 miliarde de lei, în intervalul 2008-2014, este de lăudat şi remarcat faptul că sistemul bancar românesc a reuşit să se susţină fără a apela la ajutorul guvernamental, în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană. Bineînţeles că acest efort a contribuit la sporirea prudenţei şi rigidităţii băncilor în oferirea de credite, după zicala românească „dacă te-ai fript o dată sufli şi în iaurt”. Am asistat, de asemena, şi la înăsprirea regulilor, căci economia trebuia însănătoşită considerabil în perioada postcriză.

Subiectul cu pricina a fost intens discutat la a doua ediţie a evenimentului Romanian Financial Conference, ce a avut loc în incinta hotelului Radisson Blue. Printre paneliştii primei sesiuni s-au regăsit nume bine ancorate în domeniul financiar-bancar precum: Radu Graţian Gheţea, Preşedinte Asociaţia Română a Băncilor, Preşedinte, CEC Bank; Petre Bunescu, Director General Adjunct, BRD-GSG; Mihai Iordache, Director of Enterprise and Partner Group Romania, Microsoft; Laurenţiu Gabriel Mitrache, Preşedinte Executiv, Bank Leumi; Simona Dan, Market Strategy Advisor, GfK Romania, fiecare dintre ei conturând idei cu privire la viitorul creditării din România.

Punctele de interes ale discuţiei au fost totodată şi vedetele creditării: Programul Prima Casă şi Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Pe baza lor s-au lansat opinii precum cea a lui Laurenţiu Gabriel Mitrache, Executive President, Bank Leumi: În ceea ce priveşte creditarea populaţiei, aceasta şi-a reluat activitatea dacă urmărim numărul creditelor prin Programul Prima Casă şi totodată neperformanţa lor, nesemnificativă aş putea spune (mai mică de 1%). Creditele de consum ar trebui să nu prezinte mari creşteri dată fiind experienţa anilor 2008, însă dacă ne raportăm la obiectele achiziţionate atunci, vom observa schimbarea lor ca formă, aşadar populaţia va fi nevoită să le schimbe, ceea ce va conduce la necesitarea creditării, plus că trebuie să nu omitem creşterea veniturilor, nu foarte simţitoare, dar existentă. Aşadar creditarea pe această parte îşi revine, mai lent, dar revine.

În ceea ce priveşte Întreprinderile Mici şi Mijlocii paneliştii au menţionat necesitatea şi importanţa acestora în economia românească atât ca furnizori pentru companiile mari cât şi ca parte importantă a culturii noastre, însă acesta este sectorul cu cea mai mare rată a creditelor neperformante, fapt ce conduce la o analiză mai detaliată şi totodată la retincenţă din partea băncilor.

Un alt sector ce prezintă interes în rândul creditorilor bancari este fără îndoială cel agricol, cu un potenţial imens şi o performanţă evidentă, cu atât mai mult cu cât din ce în ce mai mulţi fermieri au acces la Fonduri Europene. Aici reticenţa se resimte de partea clienţilor nemulţumiţi de investiţiile publice precum cele în infrastructură ce diminuează entuziasmul fermierilor, deşi proiectele realizate de ei prezintă mare interes.

Nu au fost omise nici subiectele ce privesc inovarea din sectorul bancar, marcate în special de adaptarea sistemelor instituţiilor la operaţiunile online şi la o comunicare mai eficientă cu clienţii băncilor prin intermediul reţelelor sociale. Acestea au fost dezbătute cu precădere de către Mihai Iordache, Director of Enterprise and Partner Group Romania, Microsoft şi Simona Dan, Market Strategy Advisor, GfK Romania care au reuşit să evidenţieze prin intermediul statisticilor, mari diferenţe între sistemul bancar din România şi cel din Occident din punct de vedere al utilizării internet banking-ului.

În susţinerea ideilor conform cărora creditarea va creşte în următoarea perioadă vin: minimul istoric al dobânzii la euro, ROBOR destul de mic (rate ale dobânzilor relativ mici pentru creditele în lei), creşterea solicitărilor pentru Programul Prima Casă, creşterea ofertei pieţei imobiliare cât şi stabilitatea financiară marcată de cea a salariilor.

La finalul conferinţeil Preşedintele Asociaţiei Băncilor din România şi a CEC Bank, Radu Graţian Gheţea a declarat faptul că: oamenii devin mai interesaţi întrucât se califică mai uşor pentru un credit datorită stabilităţii financiare evidenţiată şi de situaţia macroeconomică a României.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats