Cum foloseşte asimetria informaţională tenisul drept pretext?

Cum foloseşte asimetria informaţională tenisul drept pretext?

O comisie parlamentară şi-a exprimat dorinţa de a vizita baza sportivă Progresul. Este legitim ca reprezentanţii poporului să vadă tot ceea ce vor, numai că pentru a ajunge la respectiva bază e necesară nu doar o deplasare în spaţiu, ci şi una în timp.

Iar deplasarea în timp contrazice cumva ceea ce se ştie până în momentul de faţă potrivit teoriei relativităţii. Deplasarea în timp e posibilă numai înainte, nu şi înapoi.

Sigur, fiindcă e vorba de o comisie parlamentară, ea trebuie să fie la curent cu asta. Deşi nu prea ştiu cum vor rezolva iniţiatorii deplasării dilema fizică.

Ceea ce mi se pare clar este că parlamentarii ar putea să viziteze Arenele BNR, nu Clubul Progresul.  Dar nu vreau să insist pe o chestiune ce face apel la semantică, ci să susţin că pentru definirea fără dubii a unei probleme un rol important îl are înţelegerea prezentului, deoarece el îţi oferă reperele reale.

Prezentul, aşa cum a fost expus devine concret şi generează implicaţii prin faptul că organizarea unui turneu de tenis important în fiecare an, face să fie nevoie de o bază sportivă definită limpede din punct de vedere fizic, care să poată să susţină standardele impuse pentru astfel de competiţii.

Însă această necesitate nu are în niciun fel legătură cu transferul de proprietate, ci numai cu eficientizarea modului de gestionare a bazei.

Rezum spunând că singura chestiune ce-i nevoie a fi soluţionată – în vederea promovării imaginii României prin intermediul unor manifestări sportive – este de a se obţine condiţiile corespunzătoare desfăşurării turneului, nu schimbând proprietarul, ci cu ajutorul unor parteneriate care să rezolve financiar problema, evident, prin intermediul tututor sponsorizărilor posibile. Deci, şi fără transfer de proprietate şi în absenţa intervenţiei statului!

Variantele prezentate de organizatorul turneului arată ca alternativă transferarea lui la Budapesta, în contextul în care merită pusă întrebarea dacă solicitările adresate autorităţilor de acolo sunt echivalente cu cele de aici. Cu alte cuvinte, organizatorul – ce face apel la românism – ar trebui să spună ce condiţii sunt oferite acolo şi nu le obţine aici, prin intermediul unui parteneriat, şi să nu recurgă la o asimetrie informaţională care să-i permită să negocieze cu totul altceva.

Cu precizarea că dacă “la concurenţă” se folosesc bani publici, în România problema se poate rezolva şi în alt fel!

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats