Dan Dumitru Popescu, Director General G4S Cash Solutions: numerarul va rămâne instrumentul de plată preferat al românilor

Dan Dumitru Popescu, Director General G4S Cash Solutions: numerarul va rămâne instrumentul de plată preferat al românilor

g4sG4S este liderul mondial în soluţii de securitate, cu o cifră de afaceri de 6,8 miliarde lire sterline în 2015, ce asigură operaţiuni în 125 de ţări. În România, grupul este prezent sub brandul G4S din 2006 şi activează în industriile de Cash-in-Transit (CIT), pază umană şi sisteme de securitate.

G4S Cash Solutions este liderul incontestabil al pieţei de CIT din România şi singura companie multinaţională prezentă în această piaţă. Segmentele de business principale sunt zona bancară, unde compania este partenerul preferat al majorităţii băncilor din sistem, zona de retail, de distribuţie, utilităţi etc., în general toate industriile în care activitatea economică necesită sau generează volume importante de cash.

Cash is King”? Cash-ul pare a pierde teren în faţa plăţilor electronice.

Îl voi cita pe Mark Twain pentru a vă răspunde: „The reports of my death have been greatly exaggerated”.

Cash-ul reprezintă în continuare cel mai folosit instrument de plată nu numai în România, cât şi la nivelul Uniunii Europene şi continuă să joace un rol esenţial în economie.

Volumele de cash continuă în fapt să crească în întreaga Europă. Numărul de tranzacţii cash se dublează la fiecare zece ani, chiar dacă proporţia tranzacţiilor non-cash (card, ordine de plată electronice etc.) este pe un trend crescător. La nivelul Uniunii Europene, tranzacţiile cash reprezintă astăzi mai mult de 60% din totalul plăţilor, iar dacă ne raportăm la segmentul consumer-to-consumer sau retail, procentul este şi mai mare. Volumul cash-ului în circulaţie creşte cu 11% anual la nivelul UE, creşterea fiind şi mai importantă în pieţe ca Grecia, România, unde cash-ul este în continuare modalitatea dominantă de plată. Un alt indicator în sprijinul celor de mai sus este volumul retragerilor de la ATM-uri – în creştere cu 14,6% la nivelul UE în intervalul 2009-2014.

Desigur, există diferenţe semnificative în interiorul spaţiului european în ceea ce priveşte utilizarea cash-ului ca instrument de plată, diferenţe care ţin de disponibilitatea şi gradul de penetrare a instrumentelor alternative (electronice), de infrastructură şi de cultura specifică. Cash-ul este preferat în sudul şi sud-estul continentului, în timp ce în ţările nordice acesta are o pondere mai redusă, plăţile electronice fiind majoritare ca pondere.

România nu este o excepţie în contextul celor mai sus prezentate, cu o pondere a plăţilor cash în totalul plăţilor depăşind 90%. Ne aşteptăm ca piaţa să evolueze natural către o zonă mai echilibrată din punctul de vedere al raportului tranzacţiilor cash vs. non-cash, pe măsură ce va creşte gradul de bancarizare, de acces la internet şi utilizare a acestuia, de penetrare a cardurilor şi a plăţilor electronice.

Va dispărea cash-ul? Evident că nu, dimpotrivă, suntem siguri că va rămâne instrumentul de plată preferat al românilor pentru mult timp de acum înainte – şi mai mult decât atât, va coexista într-un mod benefic societăţii, economiei, se va completa cu instrumentele de plată alternative.

Este cash-ul scump?

Există această percepţie, într-adevăr, dar studii recente ale Băncii Centrale Europene au relevat în fapt situaţia opusă – în medie, numerarul este mai ieftin decât tranzacţiile electronice, atât pentru societate în general, cât şi pentru retaileri.

Comparaţia dintre cash şi instrumentele de plată non-cash nu ar trebui totuşi să fie privită în termenii unei competiţii. Există nevoi de plăţi diferite, pentru toate circumstanţele, iar acestea sunt acoperite atât prin instrumente de plată cash, cât şi non-cash. Această realitate este din ce în ce mai mult împărtăşită de factorii de decizie, reglementare, economici şi de societate în general – asistăm la un „sentiment” al pieţei în tranziţie de la „război împotriva cash-ului”/construcţia unei societăţi sau economii fără cash către o perspectivă mai deschisă şi mai realistă – „lumea nu poate funcţiona fără cash”.

Cash-ul se situează pe o poziţie de complementaritate faţă de celelalte instrumente de plată – acceptarea acestei realităţi deschide oportunitatea unei discuţii despre managementul cel mai eficient al plăţilor, în funcţie de circumstanţe şi nevoile specifice ale părţilor implicate, în beneficiul întregii societăţi.

Cât de integrată este Uniunea Europeană din punct de vedere al politicilor şi reglementărilor specifice cash-ului?

Mai puţin decât poate ne-am aştepta, dar există trenduri comune. Diferenţele între statele UE se manifestă atât în modul de utilizare a cash-ului, cât şi în felul în care este structurat ciclul de cash. Logistica de cash este organizată preponderent în interiorul graniţelor naţionale ale statelor membre, cu posibilitatea prestării de servicii de cash transfrontaliere de către companii de CIT (Cash-in-Transit) licenţiate în acest sens.

Organizarea şi eficienţa ciclului de cash la nivelul fiecărei ţări pare determinată în principal de doi factori: nivelul de implicare a Băncilor Naţionale şi gradul de recirculare a cash-ului în piaţa liberă – retaileri, bănci, companii CIT etc.

Tendinţa generală la nivelul EU este ca Băncile Naţionale să se retragă din participarea activă în activităţile operaţionale aferente ciclului de cash, având ca rezultat o creştere a proporţiei acestor activităţi derulate de către băncile comerciale şi companiile CIT.

Unde se îndreaptă industria de Cash-in-Transit în care activaţi?

Viitorul aparţine acelor companii CIT care vor reuşi să evolueze către conceptul de CMC (Cash Management Company), prestând servicii cu valoare adăugată suplimentar faţă de serviciile standard de transport, procesare şi depozitare valori. Astfel de servicii de cash management pot fi managementul integrat al echipamentelor de tip ATM/MFM (monitorizare tehnică/cash forecasting, ATM single line maintenance), creditare zi/zi pentru cash-ul colectat sau cash-ul depozitat în terminalele dedicate – ex. echipamentele Cash360 ale G4S România etc.

În plus, directive ale Uniunii Europene ca PSD şi PSD2 vor permite companiilor CIT să se înregistreze ca „Payment Institutions” (PI) sau „Third Party Payment Service Provider” (TPP), deschizând astfel accesul acestor companii la o întreagă gamă de servicii noi.

G4S Cash Solutions România analizează foarte serios toate opţiunile de mai sus. Ca lideri de piaţă, avem responsabilitatea de a conduce procesul de transformare a industriei locale de CIT către un nou model de business, mai performant, bazat pe servicii integrate şi cu o valoare adăugată mare. Piaţa aşteaptă şi are nevoie de o astfel de evoluţie.

Aţi menţionat Cash360, cel mai recent produs al companiei dumneavoastră. Ce ne puteţi spune despre acesta?

Lansarea acestui produs este un exemplu de acţiune concretă sub strategia G4S Cash Solutions mai sus menţionată.

Cash360 oferă soluţii de management al numerarului atât pentru entităţi comerciale cu un rulaj mic/mediu de până la 1.000-3.000 bancnote/zi, cât şi pentru marii retaileri ce încasează zilnic peste 25.000 de bancnote.

Analizele G4S arată faptul că un retailer mediu cheltuie până la 1,7% din cifra de afaceri anuală pentru susţinerea procesului de gestiune a numerarului, 75% din costurilor asociate acestui proces fiind înregistrate la nivelul locaţiei de operare a clientului.

Serviciul Cash360 oferit de G4S Cash Solutions aduce clienţilor noştri beneficii concrete – mă voi referi la câteva dintre cele mai importante:

– Predictibilitate a costurilor – G4S oferă întreaga soluţie în baza unui abonament ce cuprinde atât terminalul dedicat, cât şi toate serviciile adiţionale (colectarea şi procesarea numerarului, mentenanţa tehnică etc.)

– Rapiditatea creditării contului clientului; cu acordul băncii partenere este posibilă creditarea zi/zi, astfel încât numerarul abia depus în echipamentul Cash360 poate fi reutilizat rapid de către client

– Reducerea costurilor, atât a celor variabile, cât şi a costurilor fixe. Soluţia Cash360 asigură reducerea costurilor interne aferente gestionării locale a numerarului cu până la 70%

– Optimizarea procesului de reconciliere a numerarului aferent activităţii casieriilor

Cum a primit piaţa acest produs?

Cu foarte mult interes, ceea ce ne confirmă faptul că există nevoi ale pieţei de cash care nu sunt acoperite de serviciile curente standard din industria locală de CIT. Avem numeroase solicitări în analiză şi discuţii deschise atât cu clienţi care ne-au abordat direct, cât şi cu băncile partenere.

Cum veţi promova acest nou produs? Cui îl veţi oferi?

Vom promova acest produs printr-un model de business flexibil, deschis tuturor clienţilor persoane juridice (retaileri, distribuitori etc.), băncilor comerciale care vor dori să intre în parteneriat cu noi pentru vânzarea acestui produs portofoliului lor de clienţi corporate – avem un prim astfel de parteneriat de succes cu Raiffeisen Bank.

Un cuvânt de final?

Piaţa de cash din România se schimbă, evoluează, iar G4S Cash Solutions este în poziţia cea mai potrivită pentru a conduce această schimbare. Nu am nicio îndoială că vom reuşi – avem o echipă excelentă, cea mai performantă infrastructură şi beneficiem de întreaga expertiză a grupului din care face parte.

Revenind la întrebarea dumneavoastră de la începutul discuţiei – da, expresia „Cash is King” este în continuare valabilă, iar cash-ul va rămâne o componentă importantă a civilizaţiei şi economiei moderne.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0