Datoria publică a României în context european

Potrivit datelor publicate de Eurostat, la mijlocul anului curent, România figura pe locul patru în Rândul statelor membre UE cu cea mai mică datorie publică, cu un nivel raportat la PIB de 34,1%. Datorii mai mici decât noi consemnau doar Estonia (8,3% din PIB), Luxemburg (22% din PIB) şi Bulgaria (23,8% din PIB).
Totodată, dacă se ia în calcul evoluţia pe ultimele patru trimestre (în raport cu acelaşi trimestru al anului precedent), ne-am plasat pe un onorabil loc 12, cu o ajustare în minus de 2,9%, identică cu cea consemnată pe media Zonei Euro şi mai mare decât cea de -2,4% înregistrată pe ansamblul Uniunii.
Nivelul datoriei ne poziţionează destul de confortabil sub pragul de 40% din PIB, în care se încadrează doar nouă state europene ( în afară de noi şi cele trei menţionate mai sus, ar mai fi Lituania, Cehia, Danemarca, Letonia şi Suedia). De reţinut şi faptul că valoarea maximă din ultimii trei ani ( 37,2% din PIB) s-a înregistrat în trimestrul IV 2016, iar de la mijlocul lui 2017 au fost consemnate patru scăderi trimestriale consecutive, ceea ce reprezintă un rezultat onorabil.
Însă, în privinţa evoluţiei în cifre absolute (exprimate în euro), doar şase dintre cele nouă state amintite mai sus şi-au redus datoria, în timp ce noi şi cu balticii am consemnat o anumită creştere (circa o jumătate de miliard de euro, sau 0,8% faţă de soldul din urmă cu 12 luni în cazul României).
Cu alte cuvinte, datoria publică a scăzut datorită creşterii PIB, nu prin scăderea stocului de obligaţii financiare asumate. Ceea ce este important de reţinut, în contextul în care dobânzile la aceste obligaţii se află pe un trend crescător pe plan internaţional şi, în mod specific, au cunoscut în cazul ţării noastre o creştere de la mai puţin de patru procente în urmă cu un an la circa cinci procente în prezent.
Dacă ne raportăm la evoluţiile statelor din fostul bloc comunist, fără a mai include şi micile state baltice, se poate observa că ne plasăm destul de rezonabil în acest clasament, între o economie care are cam acelaşi PIB cu al nostru, Cehia (în scădere de la 39,5% la 35,3% din PIB), şi una pe care o luăm mai mereu drept model şi cea mai apropiată ca structură şi nivel de dezvoltare, Polonia ( de la 53,3% la 50,7% din PIB).
Dacă ar fi să facem trimitere la un stat occidental care a reuşit o reducere similară cu noi ca puncte procentuale în PIB ( 2,8 pp ei faţă de 2,9 pp noi) la o datorie cam de aceeaşi mărime tot raportat la PIB, se poate vedea că Suedia a trebuit să-şi reducă obligaţiile de plată în acest scop cu circa 20 de miliarde de euro în ultimele 12 luni (de la 191 miliarde euro la 171 miliarde euro adică peste 10% din stoc).
Cea mai mare scădere a stocului de datorie a venit din partea Germaniei (care plătea, oricum, printre cele mai mici dobânzi), şi anume aproape 60 de miliarde de euro. Astfel a coborât de la 65,7% din PIB în T2 2017 la doar 61,5% din PIB (adică spre cota de 60% stabilită drept criteriu Maastricht), ceea ce ar trebui să se constituie într-un semnal puternic.
Prin contrast, economiile latine cele mai mari, Italia (undeva pe la 133% din PIB), Franţa şi Spania ( ambele situate pe la 100% din PIB) s-au mulţumit să bifeze reduceri modice ale datoriilor în puncte procentuale ( câte un procent şi ceva) şi, la fel ca noi, au crescut stocul obligaţiilor exprimate în cifre absolute.
În schimb, economia cea mai apropiată de a noastră ca dimensiune a PIB, cea a Portugaliei s-a mobilizat pentru a diminua datoria şi în termeni absoluţi (cu ceva mai mult de 2 miliarde de euro) şi raportat la PIB ( de la 130,8% la 124,9%, a patra peformanţă între ţările membre UE ca puncte procentuale).
În fine, pentru a avea tabloul complet al situaţiilor din UE şi pe post de avertisment prealabil pentru consecinţele în timp ale unor aventuri sistematice în politica de venituri distribuite discreţionar de stat, amintim că singura ţară care a consemnat o deteriorare notabilă pe ultimele 12 luni a fost Grecia, a cărei datorie s-a majorat cu peste 14 miliarde de euro, în pofida programului de austeritate, şi rămâne în preajma valorii de 180% din PIB.

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats