De la costuri la beneficii:  scurtă prezentare a scăderii cotei TVA la alimente

De la costuri la beneficii: scurtă prezentare a scăderii cotei TVA la alimente

Lansat în dezbatere publică la sfârşitul lunii februarie, proiectul de revizuire a Codului Fiscal în forma sa finală anunţă o schimbare pe baza căreia s-au creat numeroase discuţii şi controverse zilele acestea. Noua măsură ce prevede scăderea cotei TVA de la 24% la 9% pentru alimentele de la bază a stârnit o sumedenie de opinii pro şi contra, toate conturate în jurul întrebărilor: „Este economia pregătită pentru această măsură?”, „Deficitul ce se va modela în urma acestei măsuri va putea fi umplut doar cu seriozitatea agenţilor economici (a se citi îmbunătăţirea colectării) şi diminuarea evaziunii fiscale?”, „Se va observa cu adevărat această schimbare la nivelul coşului de consum al cetăţenilor sau intermediarii vor camufla scăderea prin creşterea preţurilor?”

Alina Arsani
Gabriela Ţinteanu

Nu trebuie neglijată nici alinierea ţării la economiile din Uniunea Europeană, majoritatea statelor membre deţinând o astfel de măsură cu scopul diminuării ratei sărăciei şi eliminării discrepanţelor dintre venituri, fapt ce conduce la necesitatea acestei măsuri la nivelul ţării noastre.
Acestea fiind spuse, specialiştii vin cu opinii îmbucurătoare şi cu previziuni optimiste, în cele mai multe dintre cazuri, dominate poate şi de încrederea în potenţialului de schimbare în bine al economiei României.
„Măsura reducerii TVA la 9% la alimente, coroborată şi cu controalele ANAF, va duce la crearea unui mediu concurenţial corect. Vom avea evaziune mult mai puţină şi preţuri mai mici. Reducerea TVA va avea ca efect scăderea preţurilor, relansarea consumului şi o colectare mai bună la bugetul de stat“, a declarat Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. De asemenea, Ministrul apreciază că reducerea TVA la alimente la 9% va da „o gură de oxigen“ sectorului de lapte, după eliminarea cotelor, de la 1 aprilie 2015, dar şi celui de carne, afectat de embargoul impus de Federaţia Rusă.
Ministrului Agriculturii, ca şi Consilierul Premierului pe probleme macroeconomice, Cristian Socol, consideră că reducerea TVA la alimente va mări puterea de cumpărare a fiecărui român cu procente cuprinse între 4% şi 15%. „Ne permitem să reducem TVA la 9% mai repede decât era preconizat, ca urmare a creşterii economice, reducerii risipei în cheltuielile publice şi încasării mai multor venituri la buget din îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii. Vom continua cu reducerea TVA general la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, respectând astfel toate angajamentele luate în Programul de Guvernare“. Marcate de îngrijorare sunt declaraţiile Vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis: „Am comunicat Primului Ministru o serie de îngrijorări legate de planurile Guvernului pentru noul Cod Fiscal prin care se vor reduce substanţial ratele de TVA, care, potrivit estimărilor Comisiei Europene, ar urma să aibă un efect negativ fiscal substanţial, plus că această propunere nu este în linie cu recomandările generale ale Comisiei Europene în privinţa politicilor fiscale pentru care, în general, recomandăm să se micşoreze presiunea pe impozitarea muncii, în special cea cu salarii mici, către baze de impozitare care afectează mai puţin creşterea economică, inclusiv consumul“, a spus acesta.
Dacă privim însă în ansamblu părerea Consiliului Fiscal asupra noilor măsuri din Codul Fiscal, observăm aceeaşi îngrijorare, acesta considerând iniţiativa Guvernului de a rescrie Codul Fiscal justificată şi binevenită date fiind modificările foarte numeroase pe care acest document le-a suferit de-a lungul anilor, însă observă drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor şi impozitelor pe care aceasta le prevede.
De asemenea, trebuie specificat faptul că transmiterea măsurilor de această formă în preţuri nu se face imediat şi nici în totalitate. Aceasta este influenţată de stocuri, de cerere şi de condiţiile din piaţă, astfel încât nu se pot contura previziuni exacte ale efectelor favorabile asupra coşurilor de consum ale populaţiei.
Totodată, dacă ne aplecăm asupra efectelor resimţite de fiecare cetăţean în privinţa acestei schimbări a preţurilor per total, este de observat faptul că acestea vor diferi în funcţie de ponderea pe care o ocupă alimentele în coşul de consum individual şi nu în cel totalizat la nivelul întregii ţări. Din acest punct de vedere, măsura favorizează salariaţii cu venituri mai reduse, care plăteau mai mult pentru alimente decât media populaţiei, şi pensionarii, care au mai puţină nevoie de produse nealimentare.
Aşadar, concluziile subiectului reducerii cotei TVA la alimente de la 24% la 9% sunt încă vagi şi oscilează între numeroasele costuri şi beneficii pe care aceasta le-ar putea aduce. De remarcat este faptul că specialiştii în domeniu, atât cei optimişti cât şi cei pesimişti, văd totuşi o reducere cu 8-10 puncte procentuale a preţurilor alimentelor de bază şi nu cu 15, luând în calcul posibila creştere pe care intermediarii ar face-o şi totodată o creştere a locurilor de muncă după creşterea consumului.

Ce zic oamenii de afaceri?

Când a crescut Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), în iunie 2010, de la 19% la 25%, consumul a scăzut cu 30%. După ce a fost scăzută rata de TVA la pâine şi produse de panificaţie de la 24% la 9%, consumul pe acest segment a crescut cu circa 20%. Ce se va întâmpla după 1 iunie, când TVA la produsele agroalimentare va scădea de la 24% la 9%? Scad preţurile, creşte consumul şi chiar PIB-ul, cresc randamentele agenţilor economici şi chiar se creează noi locuri de muncă. Cam aceasta este imaginea oamenilor de afaceri din România (care activează în industria agroalimentară) pentru epoca post TVA de 24%.

Preţurile vor scădea cu 10%-15%

Mediul de afaceri, indiferent de ramura în care activează agentul economic intervievat, salută decizia guvernului de a reduce TVA-ul, considerând că măsura va da o gură de oxigen industriei şi chiar economiei, putând contribui la creşterea PIB-ului încă din primele luni de la implementare. Principalele efecte văzute de piaţă se referă la scăderea preţurilor la produsele alimentare către consumatorul final.
Sorin Minea, preşedintele patronatului din industria alimentară Romalimenta, estimează că „cele 15 puncte procentuale scăzute din TVA se vor reflecta într-o scădere cu 13% a preţurilor la raft. Ieftinirea va cuprinde atât produsele de producţie internă, cât şi pe cele de import”. Minea vorbeşte aici şi de reducerea preţurilor la fructe exotice, cafea, arahide, peşte oceanic sau alte produse.
Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre şi de ouă din România, spune că „deoarece unii vindeau în pierdere până acum, această măsură va conduce la o nivelare a diferenţelor şi la o reaşezare pe planuri normale a concurenţei. În aceste condiţii, în care fiecare agent economic va reduce diferenţiat preţul în funcţie de indicatorii economici proprii, mă aştept ca preţurile la raft să scadă cu 10%-12%”.
„Într-o ţară săracă, cu salarii mici şi putere de cumpărare mică, taxele mari omoară consumul şi activitatea economică” comentează şi Ioan Micula, unul dintre acţionarii European Drinks, care este convins că preţurile vor scădea cu minimum 10%.
Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), este mult mai radical şi spune că în restaurantele din hotelurile la care este acţionar „preţurile vor scădea cu 15% de la 1 iunie, pentru că nu o să tipăresc de mai multe ori meniurile. Scăderea TVA la produsele din alimentaţia publică este o măsură binevenită, care va da un impuls industriei agroalimentare şi reprezintă de fapt alinierea la condiţiile din Uniunea Europeană”. Ioan Micula atrage totuşi atenţia că în Marea Britanie, TVA la alimente este de 0%, în timp ce în Polonia este de 5%, iar producătorii români tot mai au de luptat în materie de producţie cu omologii lor din Uniunea Europeană. Sorin Minea precizează însă că, odată cu această reducere de preţuri, producătorii români, cel puţin cei din industria procesatorilor de carne, vor avea loc să pună un mai mare accent pe calitate, luptând şi în acest fel cu produsele cu preţuri mai mici din zona de import.
Nicolae Bucovală, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, crede că listele de meniuri din restaurantele hoteliere de pe litoral vor veni cu reduceri de preţ de 12%-14% pentru zona de nord, în timp ce concurenţa dintre hotelierii din sudul litoralului ar putea aduce chiar un plus de 5% peste reducerea de 15%. „Pe partea de cazare vom asista la reduceri de 8%-9% (în mare parte datorită faptului că au fost făcute contractări încă din luna septembrie a anului trecut, iar reducerea TVA pentru cazarea la hoteluri s-a legiferat abia în ianuarie 2015) şi de 10%-12% pe partea de alimentaţie publică”, precizează Bucovală. De altfel, Autoritatea Naţională pentru Turism a şi declarat că turiştii români şi străini care îşi vor face vacanţele în România începând cu această vară vor cheltui cu 10% mai puţin pe cazare şi mese, după ce TVA la alimente va fi redus la 9% din iunie, măsură la care se adaugă şi reducerea taxei la pachetele turistice, de la 1 ianuarie. Sau, aşa cum spune Bucovală, „vom putea acum să concurăm şi noi la preţurile pachetelor turistice cu bulgarii şi grecii”.
Mai reticent, Octavian Creţu, acţionarul majoritar al Romaqua Group (producătorul ape minerale Borsec), subliniază că majorarea TVA „a adus piaţa în genunchi, iar o reducere acum va fi o reală gură de oxigen pentru piaţă, dar românii şi-au pierdut încrederea. Vom avea reduceri de preţ, dar nu cred că imediat. Socotesc că această măsură de reducere a TVA-ului la produsele agroalimentare de la 24% la 9% este foarte bună, excepţională chiar. Şi spun asta atât în calitate de consumator, cât şi ca producător de cereale, chiar dacă măsura nu mă afectează direct, căci la cereale TVA este zero. Atunci când s-a redus TVA la pâine la 9%, evaziunea fiscală s-a redus simţitor. Personal, nu cred că această cifră dedusă matematic, de 15%, va fi respectată în totalitate, ci că preţurile vor scădea cu 10%-12%, pentru că procesatorii şi vânzătorii din alimentaţia publică îşi vor păstra pentru sine un procent de 3%-5%. Dar chiar şi aşa, dacă acest procent de 3-5% va fi reinvestit în modernizarea societăţilor, ar putea fi create noi locuri de muncă”, spune Lucian Buzdugan, director general Agricost, care administrează Insula Mare a Brăilei.

Creşterea consumului va antrena şi o majorare a PIB-ului de 1%-1,5%

Radu Timiş, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii, precizează la rândul său că „reducerea procentului de TVA nu numai că se va regăsi în preţul la raft al cărnii şi produselor din carne, dar va antrena şi o creştere a consumului de 10%-15%, iar mai târziu, pentru companiile care au lucrat corect până acum, o majorare a volumului de vânzări de 30%-40%, care se va traduce într-o creştere a profitabilităţii cu 2,5%-3%”. Procentul de majorare a vânzărilor este practic acelaşi cu discounturile de dumping practicate până acum de evazionişti. Sorin Minea de la Romalimenta vede o creştere a vânzărilor de 20%-25% pe zona produselor procesate din carne. Pe partea de carne de pasăre, Grigore Horoi precizează că, „după creşterea consumului, cu 5%-7% într-o primă fază, vor creşte cu siguranţă şi marjele nete din industrie, care la ora actuală sunt de 2%, adică de trei ori mai mici decât nivelul acestora în UE, cuprins între 5% şi 7%”. Toate aceste aşteptări îl determină pe Radu Timiş să concluzioneze că, „per total, produsele agricole vor avea o contribuţie de 1%-1,5% la creşterea PIB-ului“.
Interesant este faptul că această lege este destul de complexă, cuprinzând reducerea TVA de la 24% la 9% şi pentru hrana animalelor, nutreţuri, proteine, inputuri. Chiar dacă, per total, această mişcare nu se va vedea în preţul la raft sau creşterea randamentelor financiare ale agenţilor economici, deoarece majoritatea jucătorilor de pe piaţa cărnii de porc şi pasăre sau de pe cea a laptelui au producţie integrată (terenuri pe care cultivă nutreţurile cu care îşi hrănesc animalele) şi piaţă de desfacere în România, câteva efecte importante va avea totuşi reducerea TVA şi pe acest sector. Astfel, atât Radu Timiş, cât şi Sorin Minea sunt de părere că reducerea TVA pe întregul lanţ de producţie va avea un impact favorabil pe fluxul de cash. În cazul celor care lucrează în producţia de carne, dar ies şi la export (lucru valabil doar la carnea de berbec, pentru celelalte tipuri de carne existând diverse interdicţii), există însă un efect marginal. După cum explică Taşcu Caraman, acţionar Holder Trade, producător de carne de berbecuţ, „ar fi foarte bine să scadă TVA şi la proteine, şroturi sau alte furaje care sunt hrana de bază a berbecuţilor. În acest caz, eu, care desfăşor activitate preponderentă de export, aş putea cumpăra mai ieftin hrana pentru producţia de export”. Ioan Micula de la European Drinks se gândeşte chiar că o creştere a consumului va antrena o majorare a producţiei şi atunci cerealele româneşti care au TVA zero vor putea fi achiziţionate de producătorii români de carne şi nu exportate în Egipt pe preţuri foarte mici.

Evaziunea, bat-o vina!

Totuşi, creşterea consumului ar trebui să aibă puterea să acopere golul creat la buget de măsura reducerii TVA. Pentru a acoperi golul la buget pe jumătate din 2015, statul are nevoie de 2,44 miliarde de lei. Când s-a decis reducerea TVA la pâine, Finanţele au trebuit să acopere pentru jumătate de an un gol de 250 de milioane de lei, în trei trimestre au reuşit să „fiscalizeze” 300 de milioane de lei din piaţa neagră a pâinii, iar consumul a crescut cu 20%. Şi pentru oamenii de afaceri există această întrebare. „Pe de altă parte, scăderea preţurilor la raft a alimentelor şi în întreaga alimentaţie publică va genera probabil o creştere a consumului, dar nu ştim dacă această creştere va acoperi necesarul încasărilor bugetare. Nu cred însă că vom avea o creştere mai mare de 25%-30% a consumului, dar ne-am putea îndrepta către achiziţii de produse din alte domenii, unde TVA-ul rămâne 24%, ceea ce per total va contribui la creşterea încasărilor bugetare. În plus, această măsură va scoate mare parte din piaţa neagră la suprafaţă. Se spune că, în cazul alimentelor, 50% se vând acum prin piaţa neagră. Ori o astfel de eradicare a evaziunii fiscale ar creşte cu mult încasările bugetare. Dar dacă producătorii şi agenţii economici, puşi pe câştig rapid, nu vor reduce corespunzător preţurile la alimente, cetăţeanul fie nu va cumpăra, fie guvernul va spune că a greşit şi ar exista riscul să se revină la TVA de 24%”, spune Lucian Buzdugan.
Principalii jucători din domeniu susţin că vom avea o scădere puternică a evaziunii fiscale. De exemplu, Sorin Minea arată că piaţa neagră a produselor procesate din carne este de circa 400.000 de euro, în condiţiile în care piaţa fiscalizată este de circa un miliard de euro, în timp ce Radu Timiş spune că piaţa totală, producţie şi procesare, este de circa 2,2 miliarde de euro, iar aşteptările sale merg către o reducere a pieţei negre de 30%-50% şi chiar 70%, în etape, fapt care va dubla cu siguranţă încasările la buget. La unison, toţi oamenii de afaceri sunt de părere că vom asista la o scădere a evaziunii fiscale, dar că această albire a economiei agroalimentare trebuie secondată şi de alte măsuri ale Executivului. Astfel, producătorul Borsec, Octavian Creţu, spune că „o astfel de măsură nu poate fi singulară pentru a avea efectele scontate. Trebuie întărit mediul de afaceri, iar fără acţiuni concertate ale Fiscului, controale repetate şi o disciplină de fier a firmelor, efectele acestei măsuri benefice, per ansamblu, nu vor deveni vizibile”. De altfel, Radu Enache povesteşte că „în restaurante, după controalele ANAF din ultima perioadă, numărul bonurilor fiscale a crescut de 700 de ori”. Nicolae Bucovală, la rândul său, se aşteaptă că „în această vară vom primi bon fiscal în momentul în care vom închiria un şezlong pe plajă. Probabil nu va dispărea de tot piaţa neagră, dar cu aceste legi, un impozit mai mic şi amenzi mult mai mari, nu va mai renta să faci evaziune fiscală. Plus că va exista un risc mult prea mare comparativ cu un beneficiu relativ mic”.
România practică deja aceeaşi cotă (de 9%) pentru pâine şi produse de panificaţie, cărţi, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare, activităţi culturale şi de divertisment sau cazare la hoteluri. Totodată, în România se aplică o cotă de TVA de 5% pentru unele achiziţii imobiliare. În UE sunt însă ţări care nu aplică deloc TVA la produse alimentare, cum sunt Irlanda, Malta sau Marea Britanie, dar şi state care nu au cotă redusă pentru niciun produs sau serviciu, cum este Danemarca. Majoritatea ţărilor UE au TVA redus la alimente (a se vedea Italia, Spania, Luxemburg – unde TVA la alimente este de 4%). Există însă şi cazuri în care sunt incluse doar unele produse alimentare de bază la un TVA mai mic, cum este şi cazul Ungariei, care are TVA general de 27% şi TVA la alimente de 18%.

 

Opinia specialistului
Prof. univ. dr. Mircea Coşea

Cu ce ne alegem
Un TVA dâmboviţean sau grecesc?

Reducerea TVA nu poate fi contestată. Este o propunere salutară a guvernului şi nu pot decât să o apreciez ca fiind necesară în acest moment al stării economiei. Aşa după cum am mai avut ocazia să spun în spaţiul public, am unele semne de întrebare legate de modul cum va fi gestionată bugetar şi dacă argumentele prezentate în favoarea ei sunt sustenabile, dar nu la acest aspect intenţionez să mă refer în cazul de faţă.
Consider că ar trebui să luăm în calcul şi un alt aspect al acestei intenţii guvernamentale, acela al strategiei pe termen lung privind orientarea geopolitică a României.
Vorbind în termeni folclorici, aş spune că suntem într-un moment în care „buturuga mică răstoarnă carul mare”, căci o banală şi extrem de particulară măsură, cum este cea a reducerii TVA la unele alimentele ale românilor, ar putea să se transforme într-o oportunitate de schimbare a raporturilor de forţă la nivel european.
Logica unei astfel de abordări se bazează pe structura şi funcţionarea actualului cadru integrator al Uniunii Europene, caracterizat prin apariţia, pentru prima oară de la înfiinţarea lui, a unei puternice mişcări de contestare a regulilor sale. Evident, este cazul Greciei lui Alexis Tsipras, care duce contestarea până la ameninţarea cu ieşirea nu numai din zona euro, dar şi din Uniune. Se evidenţiază cu claritate tendinţa de frondă naţională faţă de deciziile comunitare, de eliberare de sub tutela decizională comunitară dirijată prioritar de interesele Germaniei. Indiferent dacă Tsipras va reuşi sau nu să rezolve problemele economiei greceşti, poziţia politică a Greciei faţă de Europa este interesantă în actualul context internaţional geopolic şi, extrem de important, poate constitui un exemplu pe care şi alte ţări membre l-ar putea urma. România s-ar putea încadra în această categorie. Ar fi o situaţie care ar determina atât UE, cât şi FMI să ia în considerare posibilitatea unei destabilizări structurale care să îi conducă la abordarea unei poziţii mai flexibile faţă de membrii săi periferici înţelegând, de exemplu, că un membru ca România are nevoie, pentru încadrarea în parametrii europeni, de deschiderea totală a pieţei forţei de muncă, ca şi de accesul în zona Schengen.
Uniunea Europeană, ca şi FMI, au declarat fără nicio nuanţare că nu sunt de acord cu măsura guvernului Ponta de reducere a TVA, aducând în discuţie argumente greu de contracarat, dar care nu au influenţat cu nimic hotărârea guvernului. Dezacordul este evident şi reluarea negocierilor este încă neclară din punctul de vedere al posibilităţilor de consens.
Păstrând proporţiile, am putea admite că România are o poziţie apropiată de cea a Greciei, deşi Ponta nu este Tsipras şi nici datoria românească nu se compară cu cea grecească, dar dezacordul pe TVA poate fi o oportunitate pentru România de a lua o poziţie mai fermă şi mai „naţională”, mergând în continuare pe calea implementării noului cod fiscal chiar dacă UE şi FMI nu ar fi de acord. Ar fi un gest care ar sugera tendinţa de eliberare din tutela deciziilor străine şi ar demonstra capacitatea internă de concepere şi implementare a unei politici economice contrară conceptului euro-german de continuare a austerităţii. Ar fi şi o dovadă că, în sfârşit, conducătorii României au înţeles că aderarea la UE şi acordul cu FMI nu ne reduc doar la rolul de executanţi obedienţi, ci ar trebui să jucăm rolul de adevăraţi parteneri cu drept de opinii şi decizii în raport cu condiţiile reale şi particulare ale economiei naţionale.
Există însă şi o variantă dâmboviţeană a deciziei de reducere a TVA. Este posibil ca anunţul guvernului de reducere a TVA să fie doar un exerciţiu electoral de imagine ce i-ar demonstra „buna intenţie” permiţându-i să se „spele pe mâini” cu refuzul UE şi FMI. Vor spune: „noi am vrut, dar ei nu ne-au lăsat”. Sper să nu fie aşa, deşi am mai avut de-a face cu înşelătorii de acest fel.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats