Deficitul contului curent, expandat peste cerinţele de macrostabilitate

Deficitul contului curent, expandat peste cerinţele de macrostabilitate

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în anul 2018 un deficit de 9.416 milioane euro, cu 58% mai mare faţă de cel consemnat în anul anterior. Acest deficit a depăşit cu mult cota de avarie de 4% din PIB recomandată de criteriile de stabilitate macroeconomică stabilite la nivel european (mai precis a fost de 4,6% din PIB estimat).

Totodată, rezultatul negativ consemnat pe finalul anului trecut a întrecut cu circa 300 de milioane de euro chiar şi aşteptările publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) în prognoza de iarnă. Reamintim că, la începutul lui 2018, CNSP vedea un deficit de cont curent de doar 3,1% din PIB, rectificat în toamnă la doar 3,5% din PIB.

Valoarea critică pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE (calculată ca medie pe ultimii trei ani) este de 4% din PIB. Dacă istoria se va repeta şi în 2019 ( pentru care CNSP a anunţat o prognoză de -3,3% din PIB, adică mai slabă din plecare decât cea iniţială pentru 2018) vom ieşi din cerinţele de macrostabilitate pe deficitul extern.

Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de aproape 70% (de la circa 4 miliarde euro la 6,7 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu circa două milliarde şi jumătate de euro (de la -12,18 miliarde euro la -14,81 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut ceva mai mult de un procent, de la +8,21 miliarde euro la +8,11 miliarde euro.

Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+10,6%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+8,2%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 67% la doar 55%.

Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.617 milioane euro faţă de 2.703 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu 3%, de la +3.828 milioane euro la +3.716 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport de aproape trei miliarde euro, cu 18% peste rezultatul din 2017.

Evoluția balanței de plăți în 2018 (milioane euro)

Ian. – Dec. 2017 Ian. – Dec. 2018
Credit Debit Sold Credit Debit Sold
Bunuri 57187 6937 -12183 61881 76692 -14811
Servicii 20693 12483 821 22016 13908 8108
-Servicii prelucrare 2886 183 2703 2794 177 2617
-Servicii transport 6186 2358 3828 6509 2793 3716
-Turism-călătorii 2237 3074 -837 2453 3656 -1203
-Alte servicii 9384 6868 2516 10260 7282 2978
Venituri primare 3248 7886 -4638 3429 8389
-4960
Venituri secundare 4499 1858 2641 4210 1963 2247
Total cont curent 85627 91597 -5970 91536 100952 -9416

Sursa: BNR

Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut cu 10% dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat o deteriorare semnificativă a soldului sectorial (+44%, de la -837 milioane euro până la -1.203 milioane euro).

Deficitul înregistrat pe parcursul anului trecut de către veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu peste 300 milioane euro (circa 7% în plus faţă de 2017).

Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu aproape 400 de milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la circa 4,5 miliarde de euro la 4,2 miliarde de euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.858 milioane euro la 1.963 milioane euro).

Plățile aferente datoriei externe au depăşit 61 miliarde de euro

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat semnificativ pe parcursul lui 2018, ajungând cu 15% sub nivelul de la finele anului precedent (2.110 milioane euro la 31.12.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în 2018 cu aproape 3% mai mari faţă de anul 2017 (4.936 milioane euro faţă de 4.797 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 4.042 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 894 milioane euro.

Datoria externă totală a crescut pe parcursul lui 2018 cu ceva mai mult de un miliard de euro faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la 98.476 milioane euro, după o reducere de circa 1 miliard de euro în decembrie. Dacă datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 2%, datoria pe termen scurt a crescut cu peste 8%. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 61 miliarde de euro.

Evoluția soldului datoriei externe pe componente (2013 – 2018)

Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018
DETML 76591 75725 70558 69645 68520 67219
Dat. ext. term. scurt 19491 18577 19876 23265 28841 31257
Total dat. ext. 96442 94302 90034 92910 97361 98.476

Sursa: BNR

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20,7%, sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016). Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat uşor, la nivelul 4,9 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.

Evoluţia gradului de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală

Luna 12/01/15 12/01/16 12/01/17 12/01/18
Grad de acoperire (%) 97,9 90,5 79 74,6

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a crescut uşor faţă de luna anterioară, dar a rămas, destul de îngrijorător şi ca trend, sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats