Deficitul de cont curent la 9 luni, în creştere cu 45%

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele nouă luni ale anului în curs un deficit de 4.919 milioane euro, rezultat cu 45% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016. Minusul înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu peste 26% şi a trecut pragul de opt miliarde de euro, în timp ce plusul adus de segmntul de servicii s-a majorat cu mai puţin de un procent, pe fondul unei reduceri (-32 milioane euro) a sumelor aduse net prin serviciile de transport.

Diferenţa de ritm de creştere între bunurile exportate şi cele importate a fost negativă (+9,6% faţă de 12,0%), ceea ce a contribuit la înrăutăţirea minusului rezultat din schimbul de produse cu partenerii externi până la 4,5% din PIB-ul estimat pentru anul în curs. În balanţa de plăţi ( datele nu sunt perfect compatibile cu cele ale INS, deoarece BNR ajustează datele pentru asigurarea principiului „schimbului de proprietate economică”) România iese în minus cam cu o jumătate de procent din PIB pe lună din comerţul exterior cu bunuri.

Pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, cea mai importantă modificare pozitivă este că minusul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a înregistrat o diminuare semnificativă, de 562 milioane euro sau 13,4%, pe primele nouă luni ale anului.

Din păcate, pe zona de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. S-au diminuat puternic atât sumele trimise în ţară ( -22%, de la circa 4 miliarde euro până la 3,1 miliarde euro) cât şi cele trimise din România câtre exterior ( -33%, de la 2 miliarde euro până la 1,35 miliarde euro).

Cea mai mare sumă adusă în contul curent de servicii a provenit în continuare din transporturi (+2.658 milioane de euro net). A doua cea mai mare contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi a fost adusă de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+2.036 milioane euro), sumă foarte importantă pentru susţinerea balanţei de plăţi dar care se constituie într-un export pur de forţă de muncă relativ ieftină.

Veniturile secundare, unde figurează banii trimişi acasă de „căpşunari”, apar acum de-abia pe locul al treilea în expresie netă, fiind doar cu puţin peste partea de „alte servicii” ( +1.788 milioane euro faţă de 1.742 milioane euro)

De reţinut, pe fondul unor fluxuri puternic majorate în ambele sensuri, avansul important al soldulului negativ din turism (+160% !), de la -238 milioane euro pe primele trei trimester din 2016 la -618 milioane euro în aceeaşi perioadă din 2017.

Investiţiile străine pe primele trei trimestre , uşor peste cele din 2016

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat cu 11,5% în primele nouă luni din 2017 (de la 3,64 milioane euro la 3,22 milioane euro). Plățile aferente acestor depozite au însumat ceva mai mult de un milliard de de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost comparabile cu cele din primele trei trimestre ale lui 2016 (3.352 milioane euro faţă de 3.307 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) s-au ridicat la 3.238 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au marcat un sold uşor pozitiv, de 114 milioane euro.

Datoria externă totală s-a mărit cu 0,3% faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2016, până la 93,2 miliarde euro. Plățile aferente datoriei externe pe primele nouă luni din acest an au însumat 50,15 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, care a fost de 22,6% în ianuarie-septembrie 2017, s-a situat mult sub nivelul de 30% consemnat în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a coborât clar sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni (5,6 luni), mult sub cele 6,3 luni consemnate la finele anului trecut.

Evoluţie bună din perspectiva stabilităţii macroeconomice, obligațiile de plată către exterior asumate pe termen scurt au evitat pragul de 25 miliarde de euro spre care se îndreptau de la începutul anului şi s-au oprit la 24,24 miliarde euro. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR ( recomandat a fi la peste 100%) a urcat şi el înapoi la 89,5%, valoare apropiată de cea de la finele lui 2016.

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats