După limpezirea Dării în plată și a conversiei la curs istoric urmează o nouă eră pentru banking-ul românesc

După limpezirea Dării în plată și a conversiei la curs istoric urmează o nouă eră pentru banking-ul românesc

Prof. univ. dr. Bogdan Căpraru, Universitatea A.I. Cuza 

capraru-bc1Luna octombrie s-a arătat fierbinte în ceea ce privește „războiul” dintre bănci, pe de o parte, și debitorii cu credite în franci elvețieni plus o parte a politicienilor prezenți în Parlament, pe de alta. Legea conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric a fost votată cu unanimitate în Parlament, fără nicio condiție cu privire la eligibilitatea conversiei. Astfel, după Legea dării în plată, bancherii s-au trezit puși într-o situație nefavorabilă, din nou.

Desigur, se țes o serie de scenarii acum, mai ales după contestarea de către executiv a legii la Curtea Constituțională. Tot în luna octombrie, Curtea Constituțională s-a pronunțat în ceea ce privește anumite aspecte de neconstituționalitate a Legii dării în plată, limitându-i, chiar dacă în mod indirect, aria de aplicabilitate. Astfel, legea poate acționa retroactiv cu condiția ca instanțele de judecată să verifice dacă cererile de dare în plată sunt justificate, mai exact dacă se aplică principiul impreviziunii. Acest lucru arată că, totuși, dincolo de populism politic, mai există instituții ale statului care „gândesc” limpede și responsabil. În loc să găsească soluții de tip win-win atât pentru debitorii cu probleme de rambursare, cât și pentru bănci, inițiatorii acestor legi au găsit calea cea mai ușoară. Așa cum am precizat în repetate rânduri, soluții pentru cazurile sociale existau, dar adoptarea lor presupunea voință și asumarea de responsabilități de către ambele părţi.

Problema care se pune acum, indiferent de formulele finale ale ambelor două legi este cea a faptului că acestea au zdruncinat principii ale democrației, proprietății și pieței libere. Astfel s-a creat precedentul periculos pentru a iniția și alte măsuri împotriva firii de către legislativ, fără a gândi în profunzime o anumită problemă. Vorbim de acel risc politic, pe care doar țările din lumea a treia le mai au, nociv dezvoltării economice și a piețelor. Unele instituții ale statului, în loc să reprezinte garantele stabilității financiare, practic se transformă în sabotoare ale acesteia. Ce ar fi dacă mâine, de exemplu, s-ar trezi un parlamentar și un avocat și ar spune că toate depozitele denominate în lei ale pensionarilor ar trebui remunerate dublu sau triplu față de dobânzile actuale? Asta pe motivul că au pensii mici și nu se descurcă cu traiul de zi cu zi. Deși pare absurd ceea ce spun, speţa se apropie mult de specificul legilor proliferate în ultimul timp cu privire la „drepturile” clienților băncilor. Sau ce aţi zici dacă aceleaşi personaje au solicita discounturi al rata dobânzii la credite pentru anumite categorii sociale?

Alte fenomene negative ce ar putea să apară sunt cele pe care teoria și practica intermedierii financiare le numesc „selecție adversă” și „hazard moral”. Bineînțeles că băncile își vor adapta activitatea la noile condiții de risc. Consecințele pot fi avansuri mai mari pentru credite persoane fizice, marje mai mari, proporţionale cu riscul, dobânzi mai ridicate, poate chiar devalorizarea monedei naționale ca urmare a ieșirilor de capitaluri „speriate” de situația din România. Astfel, apetitul clienților „buni” (persoane fizice sau juridice) pentru finanțare ar putea fi diminuat, cu impact negativ asupra creșterii economice, investițiilor și consumului. De asemenea, clienții consideraţi a avea un grad mai mare de risc ar putea dori mai mult să se finanțeze, în contextul în care ar putea fi „protejați” de unele legi sau pur și simplu ar risca mai mult. Acest fenomen este numit „selecție adversă”, atunci când băncile, din lipsa de clienți buni, vor fi nevoite să acorde credite unor astfel de clienți, ca cei din urmă.

„Hazardul moral” ar putea apărea după acordarea creditului, ca urmare a „scutului” unor legi gen darea în plată și conversia creditelor în franci elvețieni sau a altor legi care ar putea fi „născocite” de parlamentarii cu „milă” față de debitorii „nevoiași”. Astfel, s-ar putea dezvolta un comportament lipsit de responsabilitate din partea unor clienți față de bănci în ideea că „cineva” îi va salva.

De asemenea, și băncile vor fi mai atente în ceea ce privește portofoliul de clienți, acceptând după o analiză mult mai riguroasă acordarea de credite. Astfel, managementul riscului va continua aă aibă o importanță în creștere, în condițiile în care acestea aveau o predilecție mai mare către activitățile de vânzare de produse și servicii în ultimul timp. Vom asista şi la vânzări de portofolii de credite sau clienți, la consolidări pe piața bancară. Lupta de concurență va fi mai acerbă în aceste împrejurări, iar clienții „buni” o „rara avis”.

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats