Piaţa Financiară - Revista lunară financiar-bancară

Sistemul bancar alunecă pe panta pierderilorCoralia PopescuPierderea înregistrată de sistemul bancar în primele nouă luni din 2011 a fost de peste 766 mil. euro, sensibil mai mare faţă de aceea aferentă perioadei similare din 2010 (- 474 mil. euro). În acest interval de timp, 22 de bănci au înregistrat pierderi.

O bilă neagră pentru sistemul bancar românesc după primele nouă luni ale anului este reprezentată de ritmul alert de creştere a neperformanţei, pierderea fiind destul de mare (-766,391 mil. euro). Unii bancheri pun această situaţie în principal pe seama faptului că în luna septembrie, odată cu depunerea de către agenţii economici a situaţiilor financiare la 30.06.2011, băncile au procedat la clasificarea creditelor acordate acestora în funcţie de indicatorii existenţi la acea dată, ceea ce arată – prin creşterea provizioanelor – şi o deteriorare a poziţiei debitorilor băncilor. Este clar că performanţa financiară a acestora a fost afectată şi că serviciul datoriei lor a suferit o înrăutăţire. Că este aşa o demonstrează nivelul creanţelor restante şi îndoielnice la valoare brută. Tendinţa aceasta se menţine în creştere şi noi provizioane sunt adăugate în continuare. Important este să distingem dacă provizioanele sunt constituite ca urmare a trecerii creditelor dintr-o categorie în alta inferioară de clasificare sau dacă la creditele care deja sunt provizionate apar altele noi care trebuie provizionate.
„Analiza pe care făcut-o BNR indică faptul că şi după septembrie a.c. apar noi credite neperformante, care implică provizionare. Prin urmare, creşterea provizioanelor are două izvoare: creditele care se depreciază şi trec într-o categorie inferioară şi creditele noi care apar şi la care serviciul datoriei se înrăutăţeşte”, ne-a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR. Accentuarea pierderii la nivel de sistem bancar a condus şi la diminuarea ratei de solvabilitate, de la peste 15% (la sfârşitul anului trecut) la 13,43% (la 30.09.2011).
Situaţia după primele nouă luni ale anului indică pentru cel de-al treilea trimestru şi o uşoară creştere a volumului creditului – de la 199,4 la 204,2 mld. euro, creştere datorată segmentului de clientelă corporate. A fost reluată timid creditarea persoanelor fizice, dar gradul acesteia de îndatorare fiind foarte ridicat rezultatele sunt extrem de modeste.
O caracteristică a celui de-al treilea trimestru a fost faptul că rata de default a crescut cu precădere pentru creditele de valori mari, accentuându-se astfel problemele la clientela corporate. „O parte tot mai mare din acestea neproducând venituri suficiente, din cauze economice generale, au dificultăţi în rambursarea creditelor. Extrapolând tendinţele din primele şase luni ale anului în curs, ar rezulta că pentru 2011 rata de default pe sistem bancar va fi în creştere. După cifrele pe care BNR le-a primit la final de septembrie, cred că la sfârşit de an, în contul de profit şi pierderi al băncilor vom avea o pierdere undeva între 250 şi 300 milioane euro. În 2010 spuneam că 2011 va fi mai rău din acest punct de vedere şi se pare că aşa va fi. Tot ce s-a câştigat în primul trimestru a început să se piardă şi 2011 se va încheia cu pierdere pentru bănci ”, punctează Nicolae Cinteză.
Chiar dacă neperformanţa s-a accentuat, sistemul bancar se menţine stabil şi asta graţie intervenţiei acţionarilor, apreciază sursa BNR. Prin strategie, marea lor majoritate şi-au asumat acoperirea neperformanţei prin injecţie de capital sau de împrumuturi subordonate. Inclusiv în cel de-al treilea trimestru al anului, la solicitarea BNR, s-a întâmplat acest lucru pentru câteva bănci şi iniţiative similare sunt aşteptate până la sfârşitul lui 2011. Reamintim hotărârile AGA de majorare de capital pentru BCR (cu 100 mil. euro) şi Volksbank România (circa 230 mil. euro), programate pentru ultimul trimestru.
Între măsurile acceptate de acţionari s-a numărat şi transferul de risc prin garantarea unor credite acordate de banca din România cu depozite plasate de acţionari la respectiva bancă sau transferul de active, inclusiv al riscului, într-o structură care se consolidează în bilanţul băncii-mamă. Un exemplu este recenta aprobare a transferării activităţii locale de leasing a grupului Credit Europe din România către banca-mamă – Credit Europe Bank din Olanda. În felul acesta scade cerinţa de capital a Credit Europe Bank (până acum acţionar la Credit Europe Leasing) şi îi creşte solvabilitatea.
În opinia specialiştilor băncii centrale, la ora actuală riscul asociat activităţii băncilor este rezultatul expunerii pe datoria suverană, problemă care ar putea afecta serios instituţiile de credit la nivel european. Din fericire, băncile româneşti care au avut expuneri pe risc suveran altul decât cel românesc nu au înregistrat probleme din acest punct de vedere. Incertitudini apar doar dacă bănci străine care au subsidiare în România vor avea de suferit şi vor presupune rambursări anticipate de numerar, care ar putea afecta lichiditatea acestora.
Ca o caracteristică a perioadei analizate, şi în cel de-al treilea trimestru al anului băncile cu capital elen din România au resimţit în relaţia cu clienţii presiunea crizei din Grecia. Legat de aceasta, BNR, prin directorul Nicolae Cinteză, a transmis un mesaj clar: „băncile locale cu capital elen au o situaţie financiară şi prudenţială bună. Solvabilitatea acestora şi calitatea activelor sunt superioare mediei pe sistem. Singurul lucru care le poate afecta este o contaminare venită din afară”.

Jocul cotelor de piaţă

În categoria băncilor cu peste 5% în volumul activelor, o constantă este BCR, în continuare lider de piaţă, cu o cotă în creştere faţă de situaţia la nouă luni 2010, dar uşor redusă faţă de cea la mijlocul acestui an. Profitul său operaţional (449,1 mil. euro) a fost în scădere cu 18% faţă de anul trecut. Acelaşi trend a avut şi venitul operaţional, care a scăzut cu 11,2%, în comparaţie anuală, situaţie pusă de reprezentanţii băncii pe seama scăderii dobânzilor şi a cererii de creditare scăzute. La nivel de bancă, raportul cost-venit s-a îmbunătăţit, ajungând la 40% la finalul lunii septembrie 2011, deşi a fost afectat de limitarea generării de venituri. Profitul net a scăzut în cel de-al treilea trimestru pe seama unei creşteri mai mari a provizioanelor de risc. Formarea creditelor neperformante s-a accelerat în trimestrul al treilea, principalul generator de volume noi din această categorie fiind segmentul corporate. Portofoliul de credite al băncii a continuat să crească, cota de piaţă pe total creditare rămânând în jur de 22%, în vreme ce pentru segmentul imobiliar în euro a crescut la aproximativ 29%. Depozitele atrase au crescut cu circa 3% de la începutul anului, depăşind tendinţele pieţei. Activele totale ale BCR au crescut cu doar 1,1% de la începutul anului ajungând la 17,087 mld. euro.
După standardele româneşti de contabilitate, BRD a înregistrat în primele nouă luni ale anului un profit net de 90,8 mil. euro. Venitul său net al perioadei a fost de 571,6 mil. euro, iar costul net al riscului a scăzut cu 14% faţă de primele nouă luni din 2010. Volumul total al creditelor a fost de 7,61 mld. euro, cu 3% mai mic faţă de septembrie 2010. Depozitele au rămas la un nivel constant ajungând la 6,86 mld. euro. Totalul activelor băncii se ridica la sfârşitul lunii septembrie a.c. la 10,57 mld. euro. Ocupanta locului secund în piaţă avea după primele nouă luni ale anului 2,4 milioane de clienţi şi peste 2,2 milioane de carduri valide. Cota sa de piaţă după active la septembrie a.c. a scăzut însă cu aproape un punct procentual faţă de septembrie 2010.
Cea mai dinamică evoluţie a înregistrat-o Banca Transilvania, a cărei cotă de piaţă a cunoscut anul acesta o creştere constantă. Profitul net în primele nouă luni (106,90 mil. lei) a fost mai mare cu 53% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Plasamentele sale în credite, preponderent în lei, au fost marcate de o creştere, calitatea portofoliului pe acest segment dând semne de stabilizare. Soldul provizioanelor constituite la sfârşitul primelor nouă luni ale acestui an a fost de 1,6 mld. lei, faţă de 1,3 mld. lei, cu un an în urmă. Împrumuturile neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezentau 8,67% din totalul portofoliului de credite. În septembrie a.c., banca a lansat noua versiune a aplicaţiei de Internet Banking „BT 24”, cel mai avansat serviciu de profil de pe piaţa bancară autohtonă.
Faţă de septembrie 2010, Raiffeisen Bank a urcat trei poziţii în clasament intrând în top 5, alături de CEC Bank (în ascensiune cu trei locuri). O poziţie a fost pierdută de UniCredit Ţiriac Bank, care a raportat pentru primele nouă luni un profit net de 122 mil. lei, după standardele IFRS, în scădere cu 43% faţă de intervalul similar al anului precedent. Veniturile sale s-au ridicat la 218 mil. euro, cu 10,4% sub nivelul din primele nouă luni ale anului trecut. Volumul activelor a fost în creştere cu 7% anualizat, iar rata de creştere a creditelor acordate s-a situat peste media sistemului bancar.
Volksbank România a coborât o treaptă în clasament, iar Alpha Bank a ocupat ultimul loc în categoria băncilor din prima grupă, faţă de poziţia a treia, la 30 septembrie anul trecut.
Cea de-a doua grupă de bănci, cu o pondere cuprinsă între 1 şi 5% în volumul activelor, este deschisă de ING Bank, care a devansat astfel Bancpost. Creşterea cotei de piaţă cu aproape un punct procentual în ultimul an a condus la acest rezultat, ING intrând, conform unui studiu din piaţă din 2011, în seria băncilor preferate de clienţi, mai ales de bucureşteni. Următoarele trei bănci cu capital elen, inerent influenţate de efectele crizei din Grecia, deşi în uşoară pierdere de viteză, au reuşit să se menţină cam pe aceleaşi poziţii. Primele nouă luni ale anului au adus rezultate mai modeste pentru OTP Bank, care a coborât pe penultimul loc al grupei secunde.

Prudenţă – recomandarea BNR
În condiţiile în care indicatorii de prudenţă ai băncilor sunt în limite normale, pentru sfârşitul de an BNR face băncilor o singură recomandare – prudenţă. Indicatorul privind lichiditatea imediată nu ar trebui scăpat din vedere. „Personal recomand băncilor pentru finalul de an să acorde mai multă atenţie plasamentelor în titluri de stat. În caz de problemă de lichiditate, acestea pot reprezenta un colateral pe care BNR îl acceptă pentru orice operaţiune de furnizare de lichiditate. Cred că e bine ca băncile să nu uite că în momente de tensiune în piaţă, când încrederea are de suferit, o bancă rezistă numai în măsura în care reuşeşte să dovedească că poate face plăţi la ghişeu, deci are lichidităţile necesare. De aceea în astfel de perioade lichiditatea trebuie menţinută la un nivel adecvat. Şi titlurile de stat sunt unul dintre elementele care pot asigura o lichiditate adecvată oricărei bănci. În plus, riscul asociat unei astfel de expuneri este aproape zero”, subliniază Nicolae Cinteză.
Ca noutăţi, de la 1 ianuarie anul viitor, reamintim că băncile din România vor trece oficial la IFRS, din punct de vedere al raportărilor contabile, aliniindu-se astfel standardelor internaţionale. Cu mici excepţii, băncile sunt pregătite deja pentru această schimbare, consideră BNR. Apoi, specificul perioadei următoare va fi dat de modificarea Ordonanţelor 99 şi 39/2011, cu prevederi care să asigure înfiinţarea „băncii-punte” (care va presupune vânzare de active cu asumare de pasive pentru o bancă cu probleme, prin separarea părţii bune de cea neviabilă) şi intervenţia Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar în calitate de acţionar unic.

Dominic Bruynseels, Preşedinte Executiv al BCR
„Revenirea economică a avut un ritm mai lent decât ne aşteptam. Acest fapt se reflectă în evoluţia afacerilor clienţilor noştri, în veniturile acestora, în tranzacţiile pe care le efectuează cu banca. Totuşi, rezultatul operaţional al BCR este solid, iar managementul riscului este corect şi prudent. Ne vom strădui să continuăm îmbunătăţirea performanţei noastre în toate zonele de activitate, făcând mai bine faţă mediului economic. Erste Group îşi menţine şi chiar întăreşte angajamentul faţă de BCR şi România.”

Guy Poupet, Preşedinte-Director General BRD – Groupe Societe Generale
„Cel de-al treilea trimestru al anului s-a remarcat prin persistenţa unei cereri scăzute de servicii bancare, în condiţiile în care economia nu şi-a revenit încă, iar creşterea ei este una destul de modestă. În acest context, am căutat să ne concentrăm pe îmbunătăţirea nivelului de eficienţă operaţională. Calitatea rezultatelor obţinute în acest domeniu este demonstrată de volumul cheltuielilor generale, care au fost menţinute la un nivel constant comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.”

Robert Rekkers, Director General al Băncii Transilvania
„În ciuda contextului economic care s-a menţinut dificil, am înregistrat rezultate în conformitate cu aşteptările noastre. Profitul obţinut, solvabilitatea şi lichiditatea foarte bune, precum şi provizioanele mai mici sunt doar câteva dintre aspectele strategiei noastre pentru acest an. Avem un plan responsabil, realist şi prudent, ingrediente necesare pentru a ne îndeplini obiectivele trasate pentru 2011.”

Răsvan Radu, CEO al UniCredit Ţiriac Bank
„Creşterea economică modestă şi incertitudinile externe au afectat piaţa din România şi comportamentul consumatorilor. În plus, vedem un apetit pentru risc mai redus şi înăspriri ale reglementărilor în arena globală, dar şi la nivel local. Toţi aceşti factori influenţează fundamentele activităţii bancare, în condiţiile în care marjele sunt puse sub presiune, iar costurile cresc. Compensăm aceste tendinţe negative cu o strategie comercială mai activă, oferindu-le clienţilor mai multe oportunităţi. Urmărim cu atenţie evoluţia pieţei, pentru a putea face faţă eventualelor turbulenţe prin flexibilitate şi avem o atenţie sporită faţă de consumatori.”
abonează-te pentru a citi mai mult