Piaţa Financiară - Revista lunară financiar-bancară

MacroeconomieCronica unui accident fiscalDan Cristian PĂLĂNGEANTonul triumfalist din prima parte a anului trecut, când, potrivit declaraţiilor oficiale, economia „duduia” iar încasările la buget nu mai pridideau, a fost transformat la 180 de grade după alegeri, când a fost repusă pe tapet „dezastruoasa moştenire” a guvernării anterioare.
Să vedem ce s-a întâmplat, de fapt, pe parcursul anului trecut, urmărind nu atât vorbele cât cifrele certificate oficial şi furnizate de instituţiile abilitate.

Pentru a savura pe deplin ridicolul luptei politice şi păstrarea populaţiei pe dinafara realităţilor economice, vă reamintim cum le era prezentată cetăţenilor români situaţia financiară a ţării la mijlocul anului trecut. Într-o conferinţă de presă larg mediatizată, totalul veniturilor bugetare realizate de ANAF pe primele cinci luni ale anului 2008 însuma 60,87 miliarde lei, cu 40,3% peste veniturile realizate în perioada similară a anului trecut.
Analiza veniturilor bugetului de stat arăta o creştere şi mai consistentă, de aproape 44%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv cu 31%, în echivalent euro. După perioada de concedii, la finele lunii august, preşedintele ANAF Daniel Chiţoiu revenea pe micile ecrane pentru a anunţa pe luna iulie recordul veniturilor colectate în ultimii 20 de ani şi un total al resurselor atrase în primele şapte luni ale anului în creştere cu peste 36% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Sumele colectate din impozitul pe profit erau mai mari cu 32%, iar încasările din impozitul pe venit, cu 38%. De luat aminte şi pus deoparte, TVA, cea mai importantă resursă la bugetul de stat, se situa cu 54% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. În termeni de PIB, şeful fiscului invoca o creştere de 2,5%, care ducea cu gândul chiar la o performanţă remarcabilă pe deficit şi argumenta rectificările bugetare din partea a doua a anului.
Desigur, rezultatele bune se datorau creşterii economice, îmbunătăţirii activităţii de colectare şi măsurilor legislative şi organizatorice. După care, nimic, pauză, blank, fără ieşiri notabile în public referitoare la finanţare pe parcursul campaniei electorale şi cu întârzieri sistematice ale Ministerului Finanţelor în publicarea execuţiilor bugetare lunare.
Cea aferentă lunii noiembrie, care confirma ajungerea la limita de trei procente înainte de ultima lună a anului 2008, a apărut abia în 15 ianuarie a.c., după ce se avansaseră deja cifre de avarie.

Deficitul bugetar pentru anul 2008 va fi de 3,5%, maximum 4%, declara la începutul lunii ianuarie Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, care adăuga, la un post de radio: „De altfel, vedeţi că Uniunea Europeană nu s-a arătat deloc îngrijorată de deficitul nostru, pentru că ei ştiu bine că raportările din România şi din orice ţară europeană se fac de două ori pe an, la 31 martie, când încă vine un deficit estimat şi deficitul final, în septembrie”.

Declaraţie în ton cu cea a fostului ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian, care lua în calcul ipoteza unor încasări „proaste” în luna decembrie. În schimb, noul premier, Emil Boc, a ridicat „miza” la 4,8% din PIB după contabilitatea românească şi chiar 5,21% după cea europeană ESA 95, invocând datorii rămase neachitate de anul trecut în sumă de circa 1,1 miliarde euro. Culmea, nerealizarea la TVA era blamată pentru lipsa a 2% PIB din venituri.

Bună şi informaţia aceasta, dar cu sumele plătite în 2009 şi aferente anului 2008 cum rămâne? Dacă este să abordăm diferenţe metodologice, să o facem integral şi să prezentăm complet influenţele rezultate din transpunerea în sistem ESA 95! Avem un precedent în 2007, când deficitul de 2,42% devenise 2,62% după o socoteală cu caracter provizoriu derulată pe şase posturi de influenţă asupra deficitului bugetului general consolidat.

abonează-te pentru a citi mai mult