Discutăm, desigur, despre jocul scăderilor generalizate, a căror amplitudine a denaturat relevanţa datelor istorice acumulate în ultimele decenii, lipsind astfel jucătorii de elementul cheie în ecuaţia investiţională: baza de raportare.
Deprecierea valorii activelor, mult peste orice estimare anterioară, a generat un sentiment de neîncredere ce nu mai permite în prezent situaţii de echilibru în piaţă, cererea solvabilă fiind prea timidă să mai întâlnească oferta supradimensionată.

Amintirea anului 2008 va rămâne, cu siguranţă, alături de alte mari evenimente ale istoriei crizelor financiare internaţionale, cu atât mai mult cu cât bilanţul pagubelor a depăşit orice aşteptare iniţială. În faţa scăderilor zilnice, acompaniate şi de o volatilitate maximă, nervii investitorilor au cedat treptat, cei mai mulţi alegând să părăsească ringurile de tranzacţionare şi să-şi asume pierderile.

Spaţiul european, în care şi bursa românească încearcă de mai mult timp să-şi definească o poziţie clară, a preluat amplificat pierderile care au debutat pe piaţa americană. Astfel, în timp ce Dow Jones Industrial Average s-a depreciat pe parcursul celor 12 luni cu aproximativ 34%, principalii indici europeni CAC40, DAX şi FTSE100 au consemnat randamente negative de 42,6%, 40,3% şi 32%. În context regional, cea mai favorabilă evoluţie s-a înregistratat în cazul Slovaciei, unde piaţa a pierdut doar 19,4%, la polul opus încadrându-se ţările balcanice, printre care Grecia cu -65%, respectiv Croaţia şi Slovenia cu aproximativ -67%. Însă, cea mai afectată piaţă s-a dovedit Bulgaria, unde acţiunile s-au ieftinit cu 79%, devansând astfel corecţiile de 70% suferite de bursele din România şi Serbia.

La nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, evoluţia sectorială, conform analiştilor Erste, a atras cel mai scăzut randament în cazul emitenţilor cu business în imobiliare, respectiv -84%, urmaţi îndeaproape de industrii precum cea alimentară, chimică, a materialelor de construcţii şi a materiilor prime, dar şi a petrolului, care au înregistrat pierderi procentuale cuprinse între -60% şi -70%.
Cotaţiile titlturilor bancare tranzacţionate în acest spaţiu, au înregistrat corecţii de aproximativ 59%, în timp ce preţul acţiunilor asiguratorilor a scăzut cu 45%.În aceste condiţii, trendul puternic descendent al cotaţiilor a avut repercusiuni şi asupra valorii rulajelor din piaţă.
Deşi obişnuite în trecut cu o dinamică pozitivă a valorii de tranzacţionare, bursele mature s-au confruntat cu reale probleme de lichiditate.

Astfel, pe bursa londoneză, rulajele cu acţiuni au returnat cu 42% mai puţini bani decât în 2007, în timp ce valoarea tranzacţiilor cu obligaţiuni a urcat cu 67% în intervalul analizat. La aceeaşi categorie, pe bursele din Germania şi Austria, rulajele cu acţiuni au cunoscut o scădere mai uşoară, de aproximativ 15,7% şi respectiv 24%, în timp ce creşterea pe segmentul titlurilor cu venit fix a fost mai accentuată în cazul bursei de la Viena, respectiv de 41,6%.