Florin Bâlcan, CEO al Provident Financial România: Sunt oameni care în lipsa IFN nu ar putea găsi soluţii financiare în altă parte

Florin Bâlcan, CEO al Provident Financial România: Sunt oameni care în lipsa IFN nu ar putea găsi soluţii financiare în altă parte

„Suntem conştienţi că suntem foarte mulţi jucători pe piaţă şi că există derapaje, dar sunt oameni care în lipsa IFN nu ar putea găsi soluţii financiare în altă parte şi ar fi nevoiţi să apeleze la piaţa gri, la jucători nereglementaţi. Spun asta aproape două treimi dintre clienţii noştri. Iar o treime dintre ei sunt convinşi că o bancă nu le-ar da niciodată un împrumutʺ ne spune Florin Bâlcan, CEO al Provident Financial România.

În primul rând felicitări pentru numirea în funcţie. Şi aş vrea să începem comentând puţin faptul că o companie de tradiţie decide că a venit timpul să meargă pe mâna unui român încredinţându-i destinele businessului din România. E o dovadă de mare încredere! Cum am putea traduce această decizie? Care sunt principalele obiective ale mandatului Dvs şi principalele elemente ale strategiei de dezvoltare pe termen lung?
Întotdeauna a existat un nivel ridicat de încredere pentru echipa din România. Business-ul din România este printre cele mai tinere din grup şi am avut multe de învăţat de la oameni din grup care au fost implicaţi în deschiderea şi dezvoltarea business-ului în alte ţări. Este un moment în care avem planuri mari de extindere şi mă simt onorat să pot fi eu dirijorul noilor proiecte – digital şi asigurări.
Avem trei direcţii de dezvoltare: creditarea la domiciliu, produsul digital şi extinderea echipei de asigurări la nivel naţional – câteva detalii despre fiecare (doar ca perspectivă – că ne propunem să îmbunătăţim constant produsele şi serviciile Provident, că suntem pregătiţi pentru lansarea produsului digital în 2020 şi că este momentul potrivit pentru a introduce şi această opţiune pentru clienţii noştri iar în ceea ce priveşte asigurările, am observat că există această nevoie în rândul unui segment de populaţie care nu are acces la astfel de produse şi credem că noi putem fi, prin toate aceste proiecte şi produse, un catalizator de incluziune socială şi economică).

Cum vedeţi piaţa în care activaţi şi cum se poziţionează Provident România în această construcţie ce tinde să se cristalizeze în ultimii ani? Cum arată Provident astăzi în cifre?
Au fost multe provocări legislative în ultimii doi ani şi piaţa a fost într-o continuă mişcare, reajustare, implementare de noi criterii şi reguli. Încă e nevoie de timp pentru a cuantifica impactul ultimelor reglementări asupra pieţei şi consumatorilor. Suntem un business diferit faţă de acum doi ani dacă este să vorbim despre cifre: am scăzut, de la final de 2016 şi până acum, de la 360.000 de clienţi la aproximativ 200.000 şi numărul de angajaţi a fost redus aproape la jumătate, de la 4.100 la aproape 2.300. Anul trecut a fost un an de reajustare, au fost şi schimbări legislative şi de reglementare pe care le-am implementat
Noi facem o raportarea la nivel de regiune – pot doar să vă spun că la nivel European am închis anul 2018 cu o contracţie de 5% a volumului de credite noi şi că în România impactul a fost de două cifre la nivel de business. Credem că avem un rol important în societate şi că există cerere în piaţă pentru produsele şi serviciile noastre, este important să înţelegem dinainte nevoile şi dorinţele clienţilor astfel încât să venim în întâmpinarea lor şi să le oferim cea mai bună experienţă cu compania.

Cum vedeţi interacţiunea dintre piaţa bancară şi respectiv cea a companiilor financiare nonbancare care fac creditare: cât e concurenţă, cât e complementaritate?
Cred că piaţa se schimbă nu doar ca urmare a modificărilor din cadrul de reglementare, ci şi pentru că nevoile clienţilor se schimbă. Există o competiţie sănătoasă în piaţă, e sănătoasă pentru client şi, în aceeaşi măsură, şi pentru jucători.
Sunt zone care nu sunt acoperite de ofertele competitorilor – zona rurală unde oamenii au acces cu dificultate sau chiar deloc la produse financiare iar acolo putem ajunge noi, lucru pe care îl facem deja de 13 ani. 40% dintre clienţii noştri sunt din zona rurală, suntem în peste 60 de oraşe din ţară şi avem o reţea de peste 1.600 de reprezentanţi de vânzări care pot ajunge la orice client, în orice localitate din ţară – cred că pentru noi acesta este un diferenţiator major.
Suntem conştienţi că suntem foarte mulţi jucători pe piaţă şi că există derapaje, dar sunt oameni care în lipsa IFN-urilor nu ar putea găsi soluţii financiare în altă parte şi ar fi nevoiţi să apeleze la piaţa gri, la jucători nereglementaţi. Spun asta aproape două treimi dintre clienţii noştri. Iar o treime dintre ei sunt convinşi că o bancă nu le-ar da niciodată un împrumut.

Sunteţi un om cu backgound solid pe parte de management al riscurilor financiare: ce elemente specifice de risc are piaţa în care activaţi, spre deosebire de cea bancară şi ce diferenţe există faţă de riscurile din banking? Pun această întrebare încercând să răspund, cu ajutorul Dvs la o întrebare extrem de uzitată: de ce creditele IFN sunt mai scumpe?
În ciuda a ceea ce pare a fi un nivel ridicat al costurilor, obiectivul nostru pentru ROE este de aproximativ 20%. Vindem numai sume mici pe termen relativ scurt (în medie 3.700 RON pentru aproximativ 80 de săptămâni); costurile fixe ale unei afaceri sunt aproximativ aceleași, indiferent de suma pe care clienţii o împrumută, deci este normal ca taxele să pară mai mari în comparație cu suma împrumutată. Oricine ar împrumuta numai sume mici pe termen scurt ar percepe mai mult.
Costuri de finanțare sunt foarte ridicate – costul mediu de finanțare pentru Provident în 2017 a fost de aproximativ 9,78%, iar în 2018 a coborât uşor la 8%.Provident are aproximativ 2.300 de angajați și o rețea de agenți care acoperă întreg teritoriul României, cu capacitatea de a oferi – în doar câteva ore – împrumuturi în zone îndepărtate, unde alternativele de finanțare fie nu există, fie sunt foarte scumpe. Astfel, Provident acționează ca un catalizator al incluziunii financiare pentru sute de mii de români care altfel ar putea fi excluşi de la o formă juridică de finanțare. Modelul nostru de afaceri se adresează în special nevoilor și aspirațiilor consumatorilor cu venituri predominant mici și fluctuante. Ele sunt adesea ignorate de alți creditori, deoarece riscul de neplată este considerabil mai ridicat.

Atât băncile cât şi IFN se angajează în ultima vreme în adevărate campanii de creditare responsabilă. Putea fi evitată escaladarea creditelor neperformante printr-o abordare mai atentă, anticipat? Au învăţat instituţiile de creditare ceva din aceste lecţii dure? Ce face Provident în acest sens?
Cred că s-a observat foarte clar în ultimii ani un interes major al furnizorilor de produse financiare pentru educaţia financiară – au fost investite multe resurse de toate felurile în această direcţie.
Creditarea responsabilă este un drum pe care fiecare dintre părţi trebuie să-l parcurgă în acelaşi ritm, cu aceeaşi responsabilitate şi acelaşi nivel de conştientizare.

Nu pot să vorbesc despre celelalte companii, dar pot să vorbesc despre ceea ce am făcut noi. Şi o fac cu mândrie:
• Am lansat în 2008 primul program de educaţie financiară pentru adulţi, Bugetul Familiei, împreună cu APC România, program care a ajuns la mii de beneficiari
• În 2013 am lansat Siguranţă Financiară, un portal complex cu informaţii şi sfaturi financiare pentru publicul larg şi pentru antreprenori
• În octombrie 2018 am lansat prima patformă online de educaţie financiară prin joc, platformă accesată în, iată, doar jumătate de an de peste 12.000 de utilizatori unici
• Am avut nenumărate campanii de creditare responsabilă, inclusiv în acest an avem în plan unele atât pentru clienţii noştri dar şi pentru publicul larg.

Instituţiile financiare, indiferent de tip, se bazează foarte mult pe conceptul de încredere, iar aceasta este strâns legată de alt concept- transparenţă. Cum abordează Provident aceste concepte atât de importante?
Transparenţa şi claritatea sunt unele dintre principiile noastre de bază. Noi avem un contract simplu de înţeles, pe doar 4 pagini. Interacţionăm cu clienţii în mod direct mai multe decât multe alte companii din orice domeniu, dar mai ales din domeniul financiar şi ne pregătim reprezentanţii de vânzări astfel încât să ştie să răspundă la întrebările clienţilor şi să le poată explica orice proces. De asemenea monitorizăm constant nivelul de satisfacţie al clienţilor şi de înţelegere a documentaţiei, a relaţiei contractuale.
Transparenţa noastră se vede în cifre: 96% dintre clienţii noştri spun că înţeleg costurile unui împrumut Provident înainte de a semna contractul şi aproape 90% recunosc proporţionalitatea dintre costuri şi avantaje. Şi tot aproape 90% spun că vor apela la împrumuturi de la noi şi pe viitor.

Provident e implicată activ şi în ceea ce priveşte procesele de educaţie financiară, importante pentru viitorul pieţelor financiare. Ce aveţi în plan pe viitor şi de la ce porniţi, în acest sens?
Avem planuri mari în această direcţie şi deja lucrăm la câteva proiecte pe sperăm să le definitivăm în următoarele două-trei luni, aş vrea să păstrez suspansul până atunci. Pentru noi este important să ne ajutăm clienţii să-şi consolideze nivelul de educaţie financiară. Un client informat este un client mai bun-platnic.
Vom avea o nouă campanie pentru Ştii cu banii, care înseamnă inclusiv ajustarea conţinutului şi o nouă campanie de creditare responsabilă. Niciodată nu sunt prea multe şi niciodată nu poţi spune că este suficient pentru că aşa cum se schimbă piaţa, aşa se schimbă şi noţiunile pe care un client trebuie să le cunoască pentru a lua decizii echilibrate.

Viitorul pieţelor financiare este de neconceput fără componenta de dezvoltare digitală. Cum vă propuneţi să introduceţi în ecuaţia dezvoltării Provident tehnologia şi inovaţia?
Planul este ca în 2020 să punem în piaţă deja acest produs, avem o echipă dedicată care lucrează la asta acum, la o structură de produse potrivită pentru piaţa din România. Avem deja experienţa celor două direcţii din alte ţări din grup – Polonia, Mexic. Cele două tipuri de produse şi servicii sunt destinate unor categorii diferite de client. Digitalul este pentru clienţii care nu vor niciun fel de interacţiune şi preferă să aibă acces imediat la suma de bani de care au nevoie. Clienţii cărora le este destinat produsul digital sunt clienţi care au deja un istoric de creditare, cu venituri stabile şi cu un profil de risc foarte scăzut.

Ce înseamnă astăzi pentru România compania Provident şi ce aţi dori să se spună despre companie atunci când va împlini 25 de ani de activitate?
Aş vrea să se spună că de un sfert de secol ajungem la cele mai greu accesibile vise, în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării şi că pe multe dintre ele am reuşit să le şi îndeplinim; că tot de atâta timp am reuşit să ajutăm milioane de români să aibă un nivel de trai mai bun şi că am făcut o schimbare în bine atunci când pentru clienţii noştri a fost important. Acum suntem deja la aproape 1,2 milioane de clienţi unici. Avem peste 300 de milioane de euro investiţii în 13 ani de activitate şi peste 100 de milioane de euro taxe plătite la bugetul de stat. Am alocat peste 1,1 milioane de euro investiţi în proiecte de educaţie financiară şi responsabilitate socială. De asemenea avem aproape 200.000 de clienţi activi şi ne-am dezvoltat spre zona de digital şi asigurări.

Având în vedere faptul că sunteţi pentru prima dată în faţa cititorilor noştri, am vrea să le dezvăluim şi cine este OMUL Florin Bâlcan: care ar fi principalele etape ale carierei Dvs?
Am studiat la ASE în Bucureşti, la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale şi apoi am intrat direct în pâine, adică în piaţa muncii. După ce am trecut, ca o primă experienţă, prin Mobilrom (actual Orange), am petrecut 4 ani în PwC, cu diverse roluri în lumea auditului financiare. A fost o perioadă care m-a clădit şi conturat destul de mult ca profesionist – m-a ajutat să-mi dezvolt multe abilităţi şi cunoştinţe, de la zona tehnică până la exersarea zilnică a limbii engleze ori capacitatea de adaptare la munca în echipă şi cu şefi diferiţi.
Ulterior, am pornit într-o călătorie de 9 ani în diviza de Retail a Citibank (Citifinancial). Acolo am început să fac primii paşi în domeniul financiar, am trecut în zona de produse şi, spre final, m-am specializat în zona de Credit Risc – cu prioritate în zona împrumuturilor personale. Din aceşti 9 ani, un an şi jumătate am lucat pentru Citibank Cehia, în Praga. Cred că orice experienţă, fie profesională, fie personală, este încărcată, şi cu siguranţă vorbesc despre asta într-o notă pozitivă, de lucruri noi, de descoperiri, de dezvoltare. La sfârşit de 2013, compania din România a fost vândută către Raiffeisen şi acela a fost momentul când mi-am pus pălărie de antreprenor – am lansat un business personal, Matematica Interactivă, despre care sunt mândru să spun că funcţionează şi acum cu succes. Iată că drumurile m-au adus tot în zona de multinaţională până la urmă şi, în aprilie 2015, m-am alăturat echipei Provident ca Director Regional de Risc pentru România, Bulgaria şi Ungara, iar acum, 4 ani mai târziu, am această oportunitate grozavă de a conduce operaţiunile din România.

Cum reuşiţi să echilibraţi balanţa personală, ce preferaţi să faceţi în timpul liber? Care ar fi cărţile favorite, muzica şi sportul preferate? Unde preferaţi să mergeţi în vacanţe?
Echilibrul e cheia succesului pe termen lung. Iar echilibrul între viaţa profesională şi cea personală este în topul priorităţilor, indiferent care au fost locurile de muncă din trecut sau de parcursul profesional viitor. Sunt tată mândru de două fete şi oricât timp pot petrece împreună cu el este o oportunitate, este energie bună, este tot ce-mi trebuie. Tocmai de aceea am şi învăţat să merg pe role. Da, nu mai e la fel de natural ca atunci când eşti copil, dar e foarte distractiv şi sănătos, în acelaşi timp, să facem asta împreună. Altfel, îmi place sportul foarte mult – joc tenis de câmp şi fotbal şi mă relaxez oricând urmărind un meci de baschet din NBA.
Întotdeauna găsesc timp pentru citit şi dacă ar fi să spun care sunt cele două preferate, mă gândesc în primul rând la Diplomaţia lui Henry Kissinger şi apoi la Trilogia Secolului, scrisă de Ken Follet. În zona muzicală sunt un pic mai conservator, îmi place muzica anilor 80-90. Realitatea este că fetele mele mă ancorează destul de mult în zona Generaţiei Z şi a tipologiei muzicale specifice. Deci ştiu şi de 5GANG sau de Andra Gogan.
Cred că cel mai mult ne place, însă, în vacanţă. Ştiu, tuturor. Noi ne.am făcut o tradiţie din a explora Europa la pas. Are continentul ăsta o frumuseţe greu de descris în cuvinte şi atât de multe locuri încă nedescoperite sau mai puţin marketate şi pe unele dintre ele le avem în plan pentru următoarele concedii. O zonă care mi-a rămas în suflet este Toscana – sunt atât de multe locuri ascunse de ochii lumii, unde poţi să bei un pahar cu vin, relaxat, şi de unde poţi tu să vezi lumea care ţi se dezvăluie. Da, Toscana e poezie şi m-aş întoarce oricând.
E drept, acum am în faţă o nouă provocare – o companie cu 2.300 de angajaţi care este clar într-o direcţie de dezvoltare şi e clar acum, mai mult ca oricând, e nevoie de echilibru.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0