În UE, un cetățean din cinci clienți eligibili ai băncilor este membru al unei bănci cooperatiste

În UE, un cetățean din cinci clienți eligibili ai băncilor este membru al unei bănci cooperatiste

Interviu cu Adrian Morar, director general CREDITCOOP

 “Anul 2018 a fost unul bun pentru CREDITCOOP, cu rezultate deosebite: indicatorii economici și financiari și cei de prudențialitate au înregistrat ritmuri rezonabile de creștere”,  ne spune Adrian Morar, directorul general al acestei importante entități financiar-bancare din România.

Aș vrea să vă întreb pentru început cum a fost anul 2018 pentru CREDITCOOP? Care au fost lucrurile care v-au mulțumit și ce anume v-a nemulțumit? Cum arătau indicatorii de performanță financiară ai instituției la final de an?

Băncile cooperatiste sunt instituții de cre­dit specializate în acordarea de credite clien­ților persoane fizice, activitatea de creditare adresându-se conform prevederilor din OUG 99/2006 cu preponderență și cu prioritate mem­brilor asociați ai acestora.

Asemenea sistemului bancar românesc, care a trecut în ultimii ani printr-un proces amplu de reorganizare, transformare și moder­nizare, și sistemul de credit cooperatist a cu­nos­cut o evoluție deosebită.

Chiar și în condițiile în care rețeaua cooperatistă CREDITCOOP este a doua ca număr de unități din sistemul bancar românesc, fiind o bancă care funcționează pe două nivele organizatorice, respectiv Banca Centrală Coope­ratistă CREDITCOOP și băncile coope­ratiste afiliate, iar costurile de funcționare s-au situat la nivele ridicate, totuși rezultatele activității au fost bune, iar la unele bănci cooperatiste chiar foarte bune. În acest context și anul 2018, la fel ca și ceilalți, a fost unul bun, cu rezultate deosebite în care indicatorii economici și financiari și cei de prudențialitate, au înregistrat ritmuri rezonabile de creștere.

Astfel, la 31 decembrie 2018, bilanțul agregat al Băncii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP și al băncilor cooperatiste afiliate a fost de aproximativ 1,45 mld. lei echivalentul a 300 mil. euro, soldul creditelor acordate 1000 mil. lei, soldul depozitelor atrase s-a situat în jurul a 980 mil. lei, iar capi­talul social a fost de 150 mil. lei. Valoarea fondurilor proprii pe ansamblul rețelei în echivalent euro a fost de 67 mil. euro, față de nivelul minim de 10 mil. euro stabilit de Banca Națională a României, iar la Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP acestea s-au situat la aproximativ 10 mil. euro, față de un necesar de 5 mil. euro prevăzut de aceleași reglementări.

Și indicatorii de prudențialitate bancară, mai ales cei care arată calitatea activității de credi­tare la finalul anului precedent, au înregistrat niveluri foarte bune. În acest sens, creanțele depreciate ale clientelei nebancare, în total portofoliu, reprezentau 0,3%, rata credi­telor neperformante reprezenta 0,8%, iar în ceea ce privește principalii indicatori econo­mici, soldul creditelor acordate a crescut cu 12% față de începutul anului, iar soldul depo­zitelor cu 10%.

Suntem mulțumiți de faptul că am reușit să diversificăm, în continuare activitățile și pro­du­sele bancare oferite clienților noștri, fără să ne îndepărtăm de tradiția noastră și modelul de banking tradițional pe care l-am făcut și-l facem pentru aceștia și mai ales pentru micii fermieri.

Desfășurăm 36 de activități în mandat și parteneriat cu diverse instituții, majoritatea dintre acestea de anvergură națională. Ne mulțumește în mod deosebit faptul că reușim să menținem creditele neperformante în limite foarte scăzute, rata fondurilor proprii în ultimul an a depășit procentul de 30% și că am reușit să încheiem cu profit toți anii, începând cu 2002, de când am fost autorizați de Banca Națională a României, atât la Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP cât și la nivelul consolidat al rețelei.

Vom acționa și în viitor pentru reducerea semnificativă a costurilor rețelei, sens în care vom continua în mod susținut procesul de reor­ga­nizare prin fuziuni între băncile cooperatiste.

Dorim să ne adaptăm activitatea și siste­mele informatice, făcând astfel pași concreți pe linia modernizării mai accentuate și în ceea ce privește digitalizarea.

Un lucru care ne-a nemulțumit în anul recent încheiat, a fost acela că, demersurile inițiate de noi la toate nivelurile, atât parla­mentar, cât și guvernamental nu au reușit să convingă că organizațiile cooperatiste de credit sunt instituții aparte în peisajul financiar bancar românesc și că ele nu ar trebui să se regăsească în conținutul OUG 114/2018.

Finalul anului a adus un eveniment neplăcut pentru întreg spectrul financiar:  OUG 114, care a luat prin surprindere pe toată lumea. Cum vi se pare acest act normativ formulat acum după discuțiile cu BNR și cu băncile? Ce puncte bune are și ce ar mai trebui corectat?

Într-adevăr, ultimele zile ale anului 2018 au adus un act normativ aplicabil și instituțiilor de credit, care în varianta inițială ar fi generat prejudicii ale căror urmări nu ar fi putut fi reparate niciodată și pe termen scurt ar fi însemnat ieșirea de pe piață a multor bănci. Pentru băncile cooperatiste această lege era una imposibilă, cel puțin pentru faptul că cuantumul taxei pe un an, ar fi fost mai mare decât profitul din ultimii 3 ani, profit care a fost realizat cu eforturi și sacrificii deosebite.

Despre noua variantă a taxei bancare apreciem că aceasta este în limite mai suportabile și că față de varianta inițială are un impact negativ limitat. S-a ajuns, însă, ca prin ajustările aplicate activelor financiare, ca bază pentru taxă, masa impozabilă să se rezume la creditele acordate persoanelor fizice și companiilor, taxându-se astfel, exact ceea ce se dorea să se îmbună­tățească prin Ordonanță, respectiv creșterea intermedierii financiare.

Nici noul indice de referință care s-a introdus în locul ROBOR nu va fi o garanție a reducerii costului creditelor, existând în continuare riscul volatilității ratei medii a dobânzilor, ceea ce va putea conduce la dobânzi mai mari pentru anumite perioade și dobânzi mai reduse în alte perioade.

Nu există nicio garanție a faptului că actul nor­mativ va însemna pentru creditele nou acor­date, condiții mai bune, întrucât marja de dobândă care intră în componența dobânzii variabile va urma, în mod sigur la multe bănci, un trend crescător.

Din perspectiva consumatorilor efectele nu vor fi nicidecum cele scontate, respectiv de reducere a dobânzilor, întrucât doar piața este cea care poate contribui la ieftinirea creditelor și nicidecum un act normativ. Cu siguranță numai principiile economiei de piață, în care credem, pot induce modificări sau îmbunătățiri în spațiul marjelor de dobândă, în special în reducerea acestora și nu modul cum a acționat legiuitorul prin OUG 114.

Într-adevăr actul normativ amintit a luat prin surprindere pe toată lumea pentru că a fost aprobat fără o consultare în avans, în condițiile în care Legea transparenței prevede un termen de cel puțin 30 de zile pentru publicarea tex­tului și de 10 zile pentru ca asociațiile profe­sionale să-și formuleze punctele de vedere. De asemenea și Codul fiscal prevede, un termen de minim 6 luni pentru intrarea în vigoare a unor modificări majore. Cu totul anormal este și faptul că forma inițială a OUG 114/2018 nu a avut nici girul Băncii Naționale a României și a Băncii Centrale Europene. Nu s-au făcut nici studii de impact și analize temeinice, aprobarea rapidă a Ordonanței a îmbracat forma unui experiment, care în mod sigur nu se va dovedi benefic pentru economia româ­nească, iar la un moment dat va mai trebui revizuită sau, mai corect, să se renunțe la ea.

Este concludent și exemplul taxei bancare din Ungaria și Polonia, care a condus la încetinirea creditării, cu impact asupra creșterii economiei, ca urmare și în Ungaria anul trecut cota taxei s-a redus la jumătate.

Dacă ne referim totuși, la modalitatea de taxare, la felul cum ea a fost ajustată, putem aprecia că sunt multe lucruri de corectat încă, inclusiv în ceea ce privește cuantumul taxei, nivelul țintelor de atins pentru taxare, pentru credite și marja dobânzii, faptul că ar trebui mai multe tranșe și că în mod cert băncile cu o cotă mică de piață ar trebui avute în vedere cu alte procente de taxare mai scăzute. Este și firesc acest lucru, pentru că numai astfel băncile mici vor putea să crească și să se dezvolte, iar în acest sens băncile cooperatiste sunt un exemplu concludent de bănci mici, dar care prin contribuția adusă la dezvoltarea ser­viciilor financiare în zonele în care își des­fășoară activitatea, își fac simțită prezența, mai ales acolo unde băncile comerciale se regăsesc mai puțin.

Cum se vede 2019 prin prisma rezultatelor obținute în primul trimestru? Vă așteptați la rezultate la fel de bune sau cel puțin la fel de bune ca cele cu care ne-ați obișnuit?

În anul 2019, respectiv în trimestrul I, și activitatea s-a desfășurat în condiții bune pentru rețeaua noastră, iar ritmurile de creștere ale principalilor indicatori se înscriu în para­metri programați prin buget astfel: creșterile față de finele anului 2018, la soldul împru­muturilor acordate au fost de 3%, la depozite de 5,2%, creditele neperformante au repre­zentat 0,7% din total portofoliu, iar profitul realizat la 3 luni se cifrează la aproximativ 2 mil. lei, mai bun decât cel înregistrat în peri­oada corespunzătoare a anului 2018.

Pentru sfârșitul semestrului I, și datorită aplicării taxei bancare, nivelul profitului estimat pe 6 luni s-ar putea să se situeze puțin sub parametrii estimați. Sperăm, însă, ca până la sfârșitul anului să ne înscriem în cifrele prevăzute în programe.

Așteptările pentru anul 2019 sunt opti­miste, iar pentru a ne atinge obiectivele ne ba­zăm pe avantajul conferit de rețeaua de unități a băncilor cooperatiste care cuprinde un număr de 800 de unități operative.

Pentru realizarea dezideratelor noastre avem încredere și ne punem speranța în cei aproximativ 2000 de salariați din băncile cooperatiste, care au dobândit în aproape 20 de ani în care am funcționat în regim de bancă, cunoștințe și abilități tot mai bune în atât de delicata activitate cu clienții, acordându-le sprijin în înțelegerea produselor bancare.

România traversează o perioadă în care veniturile cresc, cum se simte aceasta prin prisma clienților dumneavoastră? Sunt vizibile schimbări de comportament mai ales în mediul rural?

Coroborat cu mai mulți factori interni și externi, creșterea veniturilor populației a reprezentat unul dintre parametrii care au contribuit la sporirea activității de creditare în sistemul bancar, lucru care s-a resimțit în aceeași măsură și în rețeaua CREDITCOOP.

Astfel, majorarea salariului minim pe eco­no­mie, majorările înregistrate în sistemul public de pensii și evoluția veniturilor pentru angajații din sectorul bugetar au determinat o cerere de credite mai mare din partea membrilor asociați ai băncilor cooperatiste. Veniturile mai mari s-au concretizat în special într-o bonitate mai bună și o mai mare capacitate a clienților de a contracta credite. Acest fapt a contribuit în trimestrul I 2019, la o creștere a portofoliului de credite, cu circa 14% față de aceeași perioadă a anului trecut și valoarea medie a unui credit a ajuns la aproximativ 20.000 lei fiind cu circa 20% mai mare față de 2018.

Portofoliul total de clienți cu credite este de aproape 100.000, iar numărul total de clienți de aproximativ 1,2 mil. Într-adevăr băncile cooperatiste din rețeaua CREDITCOOP au cele mai multe unități teritoriale în mediul rural. Categoria de clienți din sate și comune au venituri din pensii, din activitatea agricolă și silvică, iar aproape 65% din portofoliul total de credite este aferent mediului rural.

Evoluția pozitivă a veniturilor realizate în mediul rural s-a manifestat printr-un interes crescut în accesarea creditelor de consum, a creditelor pentru dezvoltarea micro fermelor, a gospodăriilor populației, dar și pentru reabi­litarea sau reamenajarea imobilelor, acest fapt concretizându-se printr-o creștere a porto­foliului de credite în zona rurală de circa 13% în trimestrul I 2019, față de trimestrul I 2018.

Cum vedeți în acest an evoluția dobânzilor la depozitele în lei, la creditele în lei, având în vedere și contextul economic, dar și schimbarea de mod de calcul impusă prin OUG 114 reformulată?

Variația dobânzilor la depozitele și creditele în lei este strâns legată de evoluția ratei anuale a inflației, de cererea și oferta din piață, de lichiditate și nu de alți indici stabiliți prin diverse reglementări.

Tendința ratei inflației, așa cum se observă din datele lunii martie a fost de creștere înregistrându-se un nivel de 3,8%, iar în aprilie a depășit 4%, indicând cifre care se situează peste așteptări.

Apreciez că rata inflației va avea în continuare un trend ușor crescător, iar pe acest fond dobânzile pasive vor trebui să crească și ele în mod inevitabil pentru a se evita migrarea clienților cu depozite către alte tipuri de plasamente.

Referitor la dobânzile active, evoluția acestora trebuie privită pe cele două paliere ale activi­tății de creditare, respectiv credite acor­date cu dobândă variabilă și credite acordate cu dobândă fixă.

În ceea ce privește creditele acordate cu dobândă variabilă, prin aplicarea prevederilor OUG 19/2019, băncile au trebuit să înlo­cuiască indicele de referință ROBOR cu noul indice de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Noul indice de referință calculat de Banca Națională a Ro­mâniei pentru trimestrul IV din 2018 la o valoare de 2,36%, în scădere față de ROBOR, a condus la o reacție din partea unor bănci de a crește marja fixă cu aproximativ 0,4 – 0,8 puncte procentuale. Menționez faptul că cele mai multe bănci cooperatiste din rețeaua cooperatistă CREDITCOOP nu au majorat marja fixă la creditele cu dobândă variabilă.

Având în vedere și evoluția în creștere a noului indice de referință, la început de an, apreciem că în acest an dobânzile variabile practicate la creditele în lei vor crește, cel puțin până în toamna acestui an.

Au existat așteptări mari din partea decidenților politici, autori ai OUG 114, ca do­bânzile să scadă odată cu schimbarea indicelui de referință pentru credite, fără a lua în consi­derare că la creditele cu dobândă variabilă băncile au la dispoziție și o marjă pe care o pot ajusta. Nu s-a luat în calcul și nu s-a estimat că pentru o perioadă mai mare de timp evoluția acestui indice poate fi foarte volatilă, pentru că nu există garanția că pe piața interbancară dobânzile nu vor crește în anumite perioade, putând avea astfel urmări semnificative asupra costului creditului.

În ceea ce privește creditele cu dobândă fixă, caracteristice în special creditelor de con­sum, acestea au devenit din ce în ce mai apre­ciate în ultimul timp și accesate cu prioritate pentru că oferă mai multă predictibilitate și stabilitate.

Apreciem că Banca Națională a României va folosi mai intens pârghiile de politică mone­tară, printr-un control și mai strict al lichi­dității, ceea ce va conduce practic la dobânzi ridicate la care băncile se vor împrumuta între ele și ca reacție normală la creditele cu dobândă fixă, vom putea avea dobânzi mai mari în condițiile în care inflația își va continua tendința de creștere.

Se vorbește de ceva vreme de schimbarea modelelor clasice de banking: ce înseamnă acest lucru pentru CREDITCOOP?

Într-adevăr în ultima perioadă se vorbește foarte mult și chiar se acționează în sensul menționat, urmărindu-se o nouă abordare a modelului de banking, acest lucru văzându-se din ce în ce mai bine. Evoluția tehnologiei impune schimbarea tuturor serviciilor finan­ciare, în special a celor de plăți și a celor de creditare.

Se cunoaște că tot ceea ce își doresc cu prioritate clienții este rapiditate, eficiență, securitate și abia apoi, ei pun problema dobân­zilor și comisioanelor.

Vor câștiga teren acele bănci care vor reuși să acopere mai bine oferta de servicii bancare mobile, pentru că tot mai mulți clienți, mai ales cei din tânăra generație își doresc să folosească telefoanele mobile în orice situație.

Oricum prin digitalizare se va crea o distanțare între clienți și bănci, aspect care va fi mai greu de controlat, dar vor rămâne în mod sigur în zona tradițională creditele mai sofisticate, care se vor putea negocia numai la sediile băncilor.

În acest proces de digitalizare, băncile vor trebui să se asigure că fiecare produs de credi­tare, vechi sau nou, trebuie să aibă protecție, să fie sigur, mai puțin riscant și să capteze consumatorul, aceasta pentru că pe măsură ce se adoptă soluții de digitalizare, se amplifică și riscurile provocate de atacurile cibernetice. Atât sistemele IT, cât și cele de comunicații, care le stau în spate, vor trebui bine securizate pentru că în acest proces este vorba de înformații cu caracter secret, iar în spatele echipamentelor sunt totuși oamenii, o verigă vulnerabilă, factorul de risc fiind unul foarte complex și greu de gestionat. Se pune astfel, în mod cert, problema costurilor și a veniturilor ce pot fi obținute din mult dorita schimbare a modelului de banking. Problema va fi mult mai dificilă pentru băncile mai mici, iar băncile cooperatiste prin însăși structura lor, prin modul de funcționare, nu sunt bănci de dimen­siuni mari.

Acolo unde cota lor de piață este semni­ficativă, respectiv în mediul rural dificultățile ce vor fi întâmpinate pe linia modernizării produselor bancare inclusiv pe zona de digitalizare, vor fi resimțite într-o oarecare măsură.

Și la nivelul sistemului bancar cooperatist am ținut și vom ține cont de noile modificări și tendințe și vom face ca aceste lucruri să fie posibile, întrucât dispunem de majoritatea dotărilor necesare, inclusiv de o echipă proprie de specialiști care realizează programele informatice.

Va trebui să ținem, însă, cont de faptul că organizarea pe două nivele a rețelei coope­ratiste de credit CREDITCOOP, respectiv pe primul nivel Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP cu un număr de 17 agenții proprii, iar pe nivelul  doi băncile cooperatiste afiliate și acționare a Băncii Centrale Coope­ratiste CREDITCOOP cu un număr de 739 puncte de lucru în subordine, face mai greu procesul de adaptare la digitalizare a produ­selor și serviciilor oferite clienților.

În ultima perioadă bankingul cooperatist a trecut printr-o serie de transformări și modernizări din punct de vedere al organizării, respectiv în urma proceselor de fuziune din ultima perioadă rețeaua de bănci cooperatiste se cifrează la 38, în acest an urmând să mai avem încă 4-5 fuziuni.

Băncile cooperatiste au un număr semnifi­cativ de clienți, respectiv aproximativ 1,2 mil., pe măsură ce aceștia vor dori să folosească servicii de la distanță, prin dispozitive mobile, cu rezolvare rapidă, ele vor fi nevoite să investească în tehnologie, pentru a fi în măsură să se alinieze la digitalizarea serviciilor bancare.

Mai ales în mediul rural, piața financiară are nevoie de un suport bancar profesional, băn­cile cooperatiste realizând acest lucru pentru clienții săi pentru că s-au situat mereu aproape de ei, și le-au fost sprijin inclusiv în sen­sul acordării consultanței financiare necesare.

Care credeți că vor fi tendințele anului 2019 și cum vă așteptați să se încheie 2019 pentru sistemul bancar românesc, dar pentru CREDITCOOP?

Cursul euro-ron a crescut semnificativ în ultimul an și va continua să crească ușor și în următoarele luni, la fel ca și inflația.

Anul 2019 va fi marcat în continuare de o impredictibilitate generată de mediul legislativ. Este greu să faci predicții deoarece în câteva luni totul se poate schimba dacă se modifică Codul fiscal sau dacă regulile existente se vor modifica prin OUG, lucru care ne impactează și pe noi și pe clienții noștri.

Aceste tendințe vor fi nefavorabile sectorului privat, deoarece va fi greu să se reia creșterea investițiilor, în condițiile în care pe lângă faptul că nu se pot face previziuni realiste pe termen lung, prețurile continuă să crească și leul să se deprecieze.

Este posibil ca pe fondul înăspririi recente a condițiilor de creditare, fluxurile creditelor noi pe termen lung acordate companiilor și cele acordate pentru locuințe să se tempereze.

De asemenea, prin adoptarea de către BNR a unor noi reguli prin care s-a stabilit o limită de îndatorare pentru persoane fizice este posi­bil să se reducă creditarea pentru populație, în special pentru persoane cu venituri mici care nu se vor mai încadra în cerințe pentru obținerea unui credit de la bancă.

Totodată, în ceea ce privește creditarea populației, deși persoanele cu venituri mici vor avea mai greu acces la credite, per ansamblu aceasta va crește datorită în special sporirii veniturilor anumitor categorii de salariați, care vor fi dispuse să facă cheltuieli mai mari decât în anii precedenți pe toate segmentele de cumpărături. În acest sens este important și factorul psihologic, respectiv faptul că au trecut mai bine de 10 ani de la criza financiară, efectele ei încep să fie uitate, iar încrederea populației în capacitatea de a-și gestiona cheltu­ielile, chiar și cele neprevăzute, favori­zează creditarea.

Menținerea unei situații de impredic­ti­bilitate generată printre altele de un mediu legislativ neclar, de legi declarate neconsti­tuționale, de posibilitatea continuării unor mă­suri generate de faptul că suntem într-un an electoral, menținerea și creșterea inflației pot determina schimbări neașteptate în sectorul privat, relansarea investițiilor va fi incertă, iar pe termen mediu va fi tot mai greu de făcut previziuni economice realiste. De asemenea, înăsprirea recentelor condiții de creditare ar putea conduce la o posibilă temperare a flu­xului de credite noi pe termen lung acordate companiilor precum și celor pentru locuințe.

Tot în anul în care ne aflăm, băncile vor fi obligate să aloce din ce în ce mai multe resurse pentru a continua să se inoveze și digitalizeze, astfel încât să facă față cerințelor formulate de clienți, care își doresc din ce în ce mai mult să folosească instrumente și modalități tehnolo­gice de ultimă oră în relația cu băncile.

Totuși, un impact semnificativ asupra rezultatelor finale, pe întregul sistem financiar bancar, îl va avea aplicarea în acest an a taxei pe activele bancare, aceasta însemnă că față de realizările anului recent încheiat, profitabili­tatea se va situa probabil, la un nivel mai mic.

Cu toate acestea, așa cum rezultă din presă, rezultatele din sistemul bancar pe trimestrul I, de la cele mai multe bănci se situează la niveluri bune și foarte bune, ceea ce înseamnă că sunt premise ca și anul să se încheie bine din punct de vedere financiar.

Și la nivelul rețelei CREDITCOOP se vor resimți aspectele enumerate mai sus, dar și în aceste condiții băncile cooperatiste își vor continua creșterea organică, în special pe segmentul de retail.

Realizările băncilor cooperatiste pe pri­mele cinci luni ale anului 2019 se înscriu în prevederile din Bugetul de venituri și chel­tuieli, înregistrând o creștere de 4,5% a sol­dului creditelor acordate și 6,5% a depozitelor la termen. Aceasta înseamnă că obiectivele strategice pe termen scurt vor fi realizate, iar pentru sfârșitul anului 2019 estimăm o creștere de 10% a împrumuturilor, de 13% a depo­zitelor și de aproape 30% a profitului.

Avem în vedere, printre altele, să ne orientăm spre personalizarea produselor și a serviciilor și să ne flexibilizăm astfel încât să venim în întâmpinarea dorințelor clienților noștri. De asemenea, vom continua să investim în siguranța tranzacțiilor și a banilor și vom continua să ne implicăm în educația financiară a clienților noștri.

Instituția pe care o conduceți este membră a Asociației Europene a Băncilor Cooperatiste și dumneavoastră ați participat recent la ședința Comitetului Director al acesteia. Ce preocupări ați identificat în domeniul băncilor cooperatiste la nivel european?

Asociația Europeană a Băncilor Coopera­tiste are 27 de instituții de credit membre din 23 de țări, iar interesul pentru dezbaterile care se fac în cadrul acesteia a depășit granițele Uniunii Europene, lucru reliefat de faptul că și Asociația Băncilor Cooperatiste din Japonia a dobândit în urmă cu 2 ani calitatea de membru, iar mai nou au fost primiți în Asociație și reprezentanții sistemului de credit cooperatist Desjardins din Canada.

Băncile cooperatiste din Europa, ca și componentă a sistemului financiar bancar au aproximativ 81,2 milioane membri asociați, 53.000 de unități și 719.000 salariați, iar cele 3.000 de bănci cooperatiste din Europa repre­zintă jumătate din numărul total al băncilor existente și au peste 209 milioane de clienți.

În Uniunea Europeană 1 din 5 cetățeni, clienți eligibili ai băncilor, este membru al unei bănci cooperatiste.

Preocuparea principală a sistemului bancar cooperatist din Europa se concentrează pe regândirea guvernanței corporatiste, pe adaptarea structurii și a modului de gândire în ceea ce privește organizarea băncilor coope­ratiste, astfel încât ele să se adapteze mai ușor la noile reglementări europene, care de cele mai multe ori nu țin cont de specificul bancar cooperatist și sunt gândite pentru bănci comer­ciale mari. Există acțiuni constante de lobby, astfel încât în noul Parlament European să fie cunoscute problemele și preocupările băncilor cooperatiste din Europa și rolul important de-a lungul timpului, dar și de astăzi, al acestora.

Băncile cooperatiste pledează pentru o Europă mai competitivă, mai protectivă și mai puțin birocratică, ele văd sistemul legislativ și de reglementare prudențial și legal la nivel european ca fiind deja o povară foarte greu de purtat.

Se dorește mai multă stabilitate legislativă și de reglementare și o legislație mai puțin complexă. De asemenea, se pledează pentru respectarea principiului proporționalității și pentru analizarea riguroasă a costurilor și a beneficiilor generate de  propunerile de modi­ficări legislative, precum și a impactului eco­nomic al fiecărui demers legislativ.

Există unele opinii negative cu privire la aspectul impactului PSD2, care modernizează legislația ce guvernează sistemele de plăți la nivel european, dar care aduce cu sine, obliga­tivitatea deschiderii băncilor către instituții non bancare și în special către marile companii High-Tech, fără a fi asigurată reciprocitatea.

Poate fi văzut ca un privilegiu faptul că terților le este garantat accesul la clienții băn­cilor prin sisteme online, practic fără să fie obligați să respecte aceleași reglementări ca și băncile.

Principalele preocupări ale Uniunii Euro­pene, cu privire la sistemul financiar bancar, care au impact și asupra băncilor cooperatiste se referă la pachetul legislativ cu privire la cerința de capital, la elaborarea următorului set de reglementări BASEL IV cu impact major pe zona riscului de credit și a riscului operațional și dezvoltarea cadrului de supraveghere a băncilor centrale europene.

De asemenea, există dezbateri ample în ceea ce privește: modernizarea reglementărilor sistemelor de plăți, investițiile financiare și eforturile de reorganizare a activității pentru creșterea nivelului de digitalizare a serviciilor bancare și implementarea plăților instant la nivel european ca parte a dezvoltării pieței unice de plăți în monedă euro.

Georgeta Clinca

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats