S-a discutat în nenumărate rânduri despre potenţialul uriaş al pieţei asigurărilor de viaţă din România, dat fiind decalajul de protecţie comparativ cu alte state din regiune. Chiar dacă asigurătorii au făcut şi continuă să susţină eforturi pentru conştientizarea nevoii de protecţie în rândul populaţiei, faptic sunt departe de atingerea obiectivelor. Consumatorul autohton de asigurări continuă să opteze mai întâi pentru asigurarea maşinii, a casei şi abia ulterior se gândeşte la viaţă.
În 2012, valoarea primelor brute subscrise de asigurători în categoria asigurărilor de viaţă a fost de aproximativ 1,8 miliarde lei, în creştere cu 3,75% comparativ cu anul anterior. Partea bună a lucrurilor este că în ultimii trei ani, palierul life a închis exerciţiile financiare raportând creşteri ale veniturilor din prime. Nu au mai fost acele creşteri de două cifre cu care ne obişnuisem înainte de debutul crizei financiare, însă chiar şi majorările PBS de până în 5% atestă procesul de consolidare a pieţei.
Desigur, acest scenariu are nevoie de un disclaimer consistent, nu de puţine ori dinamica pieţei fiind creionată de evoluţiile individuale ale unui număr restrâns de jucători. Segmentul life rămâne în continuare unul cu un grad mare de concentrare. Luând în calcul şi cele mai recente procese de fuziuni şi achiziţii, putem miza pentru 2012 pe o valoare a indicelui Hirschman-Herfindahl în apropierea pragului de 1.800 de puncte, ceea ce se traduce printr-un grad de concentrare relativ ridicat al industriei. Mai mult, primii trei jucători din piaţă dimensionează împreună peste două treimi din totalul primelor brute subscrise.
Structura pieţei este rigidă
Aşa cum menţionam, în 2012 au fost înregistrate venituri din prime aferente contractelor de asigurări de viaţă în valoare de 1.803 miliarde lei. Pe clasa I asigurări life au fost consemnate subscrieri de 1.107 milioane lei, în creştere cu 3,5% faţă de 2011. În cazul asigurărilor unit şi index linked, veniturile din prime au atins 626 milioane lei, în urcare cu 2,2% comparativ cu anul anterior. Celelalte clase – asigurări de accident, sănătate, căsătorie etc. – au înregistrat în 2012 un plus de peste 25%, datorat însă şi unui efect de bază favorabil, veniturile din prime fiind de aproape 70 milioane lei.
Date fiind aceste repere, vedem cum piaţa life rămâne tributară categoriilor de asigurări tradiţionale şi unit-linked a căror pondere în total depăşeşte 96%. Ce-i drept, de la un an la altul, celelalte clase de asigurări reuşesc să mai adauge la cota de piaţă câteva zecimi de punct procentual şi asta datorită unei notorietăţi în creştere a segmentului asigurărilor de sănătate. O repoziţionare a structurii pieţei va fi posibilă atunci când legislaţia aferentă asigurărilor de sănătate facultative va fi una coerentă şi când va fi pusă în slujba îmbunătăţirii şi eficientizării sistemului public de sănătate. Până la acel moment, este puţin probabil ca piaţa să se abată semnificativ de la reperele istorice.
Răscumpărările, element central în evoluţia plăţilor
În contraparte cu subscrierile, asigurătorii plătesc sume de bani către asiguraţi. În cazul asigurărilor de viaţă, companiile efectuează plăţi pentru indemnizaţii – producerea riscurilor asigurate –, pentru maturităţi – atunci când este atins finalul contractului în cazul celor cu acumulare – şi plăţi pentru răscumpărări, fie ele totale sau parţiale – atunci când consumatorul nu mai doreşte să continue plata poliţei sau când doreşte să retragă o sumă de bani din contul individual.
În 2012, suma tuturor acestor ieşiri a fost de aproximativ 732 milioane lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Dinamica trebuie însă defalcată pe tipuri de plăţi, pentru a identifica influenţa fiecăreia. Suma tuturor răscumpărărilor efectuate a fost de 430 milioane lei, în urcare cu 8,8% faţă de 2011. Răscumpărările totale au cumulat 309 milioane lei, cu 7,7% mai mult comparativ cu anul anterior, în timp ce valoarea agregată a răscumpărărilor parţiale a fost de 121 milioane lei, în creştere cu 11,5% faţă de 2011.
Aceste evoluţii, alăturate totalului ieşirilor, relevă pentru 2012 o valoare de 302 milioane lei, consemnată pentru indemnizaţii brute şi maturităţi. Aceasta este cu 4,6% mai mare faţă de 2011. Din nefericire, până la acest moment nu există valoarea exclusivă a maturităţilor, însă cel mai probabil, această categorie influenţează dinamica sumei dintre IBP şi maturităţi. Să nu uităm că tot mai multe contracte încep să atingă maturitatea. Spre exemplu, pentru a vedea un ordin de mărime, în anul 2011, valoarea cumulată a IBP şi a maturităţilor a fost de aproximativ 288 milioane lei. Suma plăţilor efectuate pentru maturităţi a fost de peste 159 milioane lei. Cu doi ani înainte, valoarea agregată a maturităţilor a fost de 123 milioane lei.
Aşa cum se poate observa, valoarea indemnizaţiilor brute plătite, excluzând maturităţile, este într-o uşoară creştere, însă aceasta se datorează proporţionalităţii cu numărul mai mare de riscuri preluate în asigurare. Acest tip de plată are însă o pondere redusă în totalul plăţilor companiilor de asigurări pentru indemnizaţii brute plătite, maturităţi şi răscumpărări. Din acest punct de vedere este puţin probabil ca în anii următori să asistăm la o evoluţie mult diferită faţă de situaţia curentă.
În cazul sumelor plătite pentru maturităţi, ne putem aştepta la menţinerea trendului ascendent, poate chiar cu o uşoară accentuare a acestuia, dat fiind faptul că avem deja un istoric de 15 ani al pieţei de profil, iar o mare parte dintre contractele emise la deschiderea pieţei vor atinge maturitatea.
Până atunci, evoluţia plăţilor pentru indemnizaţii brute, maturităţi şi răscumpărări va fi influenţată cu precădere de elementul răscumpărărilor. În ultimii cinci ani, valoarea cumulată a răscumpărărilor a fost de aproape 1,92 miliarde lei. Peste 71% au fost răscumpărări totale, ceea ce înseamnă că acele contracte nu au mai adus venituri ulterior pentru asigurători. Ele au produs însă efecte imediat în sfera profitabilităţii, îmbunătăţind-o în exerciţiul financiar respectiv. Alte 555 milioane lei au reprezentat răscumpărări parţiale, ceea ce înseamnă că unii clienţi au fost nevoiţi să apeleze la „retrageri” parţiale, cel mai probabil pentru stingerea unor nevoi imediate. Începând cu anul 2009, valoarea răscumpărărilor efectuate de către clienţi a evoluat în vecinătatea valorii de 400 milioane lei, mult peste nivelul înregistrat înainte de 2008, decalajul fiind cauzat de criza financiară ce a fost resimţită începând cu anul 2008.
Concentrarea pieţei se menţine
Conform datelor publicate de către UNSAR pentru membrii săi şi totalul subscrierilor pieţei furnizat de CSA, ING Asigurări de Viaţă este în continuare liderul pieţei, cu o valoare a primelor brute subscrise de 544,5 milioane lei, în scădere cu 1,8% comparativ cu anul anterior. Raportând dinamica individuală la cea a pieţei, rezultă o cotă de piaţă în scădere cu 1,7 pp, ce a ajuns la 30,2%.
Challenger-ul categoriei life este BCR Asigurări de Viaţă, societate ce a raportat pentru 2012 venituri din prime de 425,2 milioane lei, în creştere cu 23,4% faţă de 2011. În aceste condiţii, cota de piaţă a companiei a ajuns la 23,6%. Evoluţia excelentă consemnată în 2012 se adaugă celorlalte dinamici din anii anteriori, fiind aşteptat un plus şi pentru 2013, dat fiind potenţialul reţelei bancassurance. Societatea a reuşit să dezvolte liniile de business, obţinând creşteri atât în cazul asigurărilor tradiţionale, cât şi în cel al asigurărilor unit şi index linked sau de sănătate. Aşa cum ştim, un motor important pentru evoluţia BCR Asigurări de Viaţă în ultimii ani l-a reprezentat produsul BCR Garant, un produs cu primă unică. Iar acest tip de contract îşi regăseşte toată prima în anul în care este subscris, chiar dacă durata contractuală este de câţiva ani.
Pe cea de-a treia treaptă a podiumului se găseşte Metropolitan Life. Chiar dacă societatea nu şi-a făcut încă publice rezultatele, poziţionarea în piaţă era certă încă dinaintea procesului de achiziţie dintre Alico România şi Aviva Asigurări de Viaţă. Practic, cele trei companii de top s-au distanţat de restul plutonului şi, cel puţin pentru 2013, este greu de crezut că vor schimba locurile între ele. Acest scenariu depinde însă de politica promovată de fiecare companie, de mixul de produse promovat către piaţă.
Allianz Ţiriac şi Asirom VIG au reuşit în 2012 să raporteze majorări ale veniturilor din prime pe segmentul life, prima punctând un avans de 8,4%, ajungând la 93,5 milioane lei, în timp ce Asirom VIF a raportat un plus de 2,7%, contorizând o valoare a primelor brute subscrise de 84,1 milioane lei. Pe lista jucătorilor de talie medie, cu majorări ale PBS, putem adăuga BRD Asigurări de Viaţă, companie a cărei valoare a PBS a crescut cu aproape 40%, până la 62 milioane lei, AXA Life Insurance, societate ce a obţinut venituri din prime de 32,5 milioane lei, în creştere cu 31%, sau Astra Asigurări, ce a consemnat PBS de 25 milioane lei, în urcare cu 47,7% faţă de 2011.
Nevoia de protecţie nu este deocamdată conştientizată
Spuneam în debutul articolului că evoluţia industriei autohtone de asigurări depinde în mare parte de conştientizarea de către populaţie a nevoii de protecţie. Putem face un calcul simplu. Valoarea primelor brute subscrise în 2012 din contracte de asigurări de viaţă a fost de 1,8 miliarde lei. Chiar dacă raportăm această valoare la 21 milioane locuitori sau 19,5 milioane locuitori, vom vedea că per locuitor, vom obţine o valoare în jurul pragului de 20 euro. Or, aceasta este semnificativ mai mică comparativ cu „investiţiile” în viaţă efectuate de polonezi, cehi sau unguri. Deci industria autohtonă are un potenţial de creştere considerabil, ce poate fi consumat prin majorarea gradului de penetrare şi nu neapărat prin prime medii mai mari.
De asemenea, un alt element care poate influenţa semnificativ dinamica pieţei îl constituie dezvoltarea viitoare a segmentului de asigurări de sănătate. Deşi această reformă a parcurs ani întregi de dezbateri, pe marginea formei şi a fondului legislativ, nu există încă repere certe care să permită cuantificarea unui impact la nivelul industriei de asigurări. Singura necunoscută din ecuaţia dinamicii viitoare a pieţei este dată de influenţa introducerii la finele anului trecut a tarifelor unisex. În acest sens, raportările aferente primelor trimestre din 2013 vor putea reliefa dacă există sau nu un impact asupra pieţei.
COMMENTS