Într-un mediu plin de incertitudini, Moş Crăciun le aduce românilor preşedinte, guvern şi buget

Într-un mediu plin de incertitudini, Moş Crăciun le aduce românilor preşedinte, guvern şi buget

Alegerile prezidenţiale au trecut (Slavă Domnului, în 2015 nu vom mai avea parte de asemenea evenimente) şi Guvernul Victor Ponta 4 a trecut şi el de Parlament. E timpul să ne mai apucăm şi de treabă. Iar primul pas către intrarea în normalitate este adoptarea Bugetului aferent anului 2015, şi aşa prea mult întârziat.

În forma în care a ieşit de la Palatul Victoria, îndreptându-se către Palatul Parlamentului, bugetul e fundamentat pe o creştere economică de 2,5% din PIB în 2015 şi un deficit de 1,83%. Destul de neplăcut, veniturile sunt prognozate a fi mai reduse decât în 2014 – 31,9% din PIB, faţă de 32,9% din PIB, cât arată anticipările executivului în raportul de buget pe anul în curs. E o surpriză neplăcută, având în vedere faptul că spaţiul de relaxare fiscală e direct proporţional cu volumul suplimentar de venituri capacitate la buget.
Cine sunt cei care trebuie să se ocupe de execuţie, după recentele schimbări? Componenţa noului Cabinet condus de Victor Ponta îi include pe următorii politicieni: Liviu Dragnea (Dezvoltare regională), Gabriel Oprea (Interne), Daniel Constantin (Agricultură), Rovana Plumb (Muncă), Nicolae Bănicioiu (Sănătate), Mihai Tudose (Economie), Darius Vâlcov (Finanţe), Robert Cazanciuc (Justiţie), Eugen Teodorovici (Fonduri europene), Ioan Rus (Transporturi), Ionuţ Vulpescu (Cultură), Bogdan Aurescu (Externe), Mircea Duşa (Apărare), Gabriela Szabo (Sport şi Tineret), Sorin Grindeanu (Comunicaţii), Angel Tîlvar (Diaspora), Eugen Nicolicea (Relaţia cu Parlamentul), Sorin Cîmpeanu (Educaţie), Andrei Gerea (Energie şi IMM), Graţiela Gavrilescu (Mediu) şi Liviu Pop (Dialog social). Şi nu întâmplător am spus politicieni – deocamdată asta putem spune despre aceste persoane, rămânând ca ele să demonstreze că pot fi şi buni administratori (miniştri).

Revenind la cifre concrete, Guvernul se aşteaptă să aibă venituri la buget de 226,3 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale cuprinse în bugetul pe anul viitor vor fi de 239,3 miliarde de lei. De asemenea, inflaţia medie anuală este estimată la 2,2%, iar salariul mediu net lunar la 1.758 de lei. Principalul motor al creşterii economice îl va reprezenta cererea internă, se arată în raportul de buget. De asemenea, industria este aşteptată să contribuie semnificativ la PIB, la fel şi serviciile.
„Având în vedere contextul economic internaţional şi evoluţia economică şi financiară din zona euro, pentru anul 2015, scenariul de prognoză prevede o creştere a produsului intern brut de 2,5%. Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice în ramurile industriale cu potenţial ridicat de export, în sectorul construcţiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile, precum şi în sectorul seviciilor”, consideră premierul Victor Ponta.
Executivul anticipează o majorare a numărului de salariaţi concomitent cu reducerea ratei şomajului. Pentru finele lui 2015, se estimează o rată a şomajului de 5,1%, respectiv un număr de circa 465.000 de şomeri. Salariul minim va creşte la 1 ianuarie la 975 de lei, iar la 1 iulie la 1.050 de lei. Pensiile vor fi indexate cu 5%. Indemnizaţia socială pentru pensionari va creşte de la 350 la 400 de lei. Indemnizaţiile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi vor creşte cu 16%.
Alocaţia pentru susţinerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 de lei va creşte cu 42 de lei pentru fiecare copil. Alocaţia de plasament creşte la 600 de lei. Alocaţia de hrană pentru adulţi cu dizabilităţi şi persoane vârstnice din centre de asistenţă socială va creşte de la 8 la 16 lei pe zi.
Se vor restitui eşalonat debitele recuperate de la pensionari şi de la persoanele aflate în concediu de creştere a copilului. Salariile personalului din sănătate şi asistenţă socială se vor majora cu 100 de lei din ianuarie 2015, exclusiv salariile celor care beneficiază de majorarea salariului minim. Salariile personalului didactic se vor majora cu 5% de la 1 martie 2015 şi cu încă 5% de la 1 septembrie 2015.

Unde merg banii

Cum vor fi direcţionate resursele bugetare? Iată în continuare cum arată, până la momentul trecerii de Parlament, schiţa Guvernului. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează 44,8 miliarde de lei, cu 8,7 miliarde mai mult decât în anul 2014, reprezentând aproximativ 6,3% în PIB şi o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale decât în anul 2014.
Bugetul Ministerului Muncii pentru 2015 este de 36,71 miliarde de lei (29,69 miliarde de lei alocate iniţial în 2014 şi 28,89 miliarde de lei după trei rectificări), Ministerul Dezvoltării are la dispoziţie 5 miliarde de lei (4,8 miliarde de lei alocate, 4,55 miliarde de lei după rectificări), Ministerul Finanţelor are un buget de 3,46 miliarde de lei (3 miliarde de lei alocate iniţial pentru 2014 şi 2,92 miliarde de lei după rectificări), Ministerul Agriculturii primeşte 23,59 miliarde de lei (19,4 miliarde de lei alocate pentru 2014, 18,57 miliarde de lei după rectificări), iar Ministerul Mediului are un plafon de cheltuieli pentru anul viitor de 2,82 miliarde de lei (2,68 miliarde pentru 2014, 2,54 miliarde lei după rectificări). Ministerul Fondurilor Europene va avea un buget de 1,76 miliarde lei, mult peste nivelul de 166,37 milioane lei alocat pentru 2014.
Potrivit proiectului de buget pentru 2015, Ministerul Transporturilor va beneficia de 8,66 miliarde de lei (6,46 miliarde de lei, respectiv 6,82 miliarde de lei în 2014), iar Ministerul Economiei are un buget de 1,53 miliarde de lei (1,07 miliarde de lei alocate pe 2014, respectiv 1,32 miliarde de lei după rectificări în 2014).
În schimb, bugetul Ministerului Sănătăţii scade la 6,73 miliarde de lei (7,97 miliarde de lei, respectiv 7,94 miliarde lei după rectificări în 2014), iar al Ministerului de Interne la 8,81 miliarde de lei (8,39 miliarde lei şi 9,88 miliarde de lei după rectificări).
La Secretariatul General al Guvernului, noul plafon este de 6,96 miliarde de lei (7,2 miliarde de lei şi 5,96 miliarde de lei în 2014).
Ministerul Justiţiei va avea un buget de 2,72 miliarde de lei (2,56 miliarde de lei şi 3,1 miliarde de lei în 2014), Ministerul Apărării are alocată suma de 7,36 miliarde de lei (6,8 miliarde de lei iniţial, 7,09 miliarde de lei după rectificări în 2014), în timp ce Ministerul Educaţiei poate cheltui anul viitor cel mult 8,95 miliarde de lei (8,56 miliarde de lei şi 8,8 miliarde de lei în 2014).
Pentru Ministerul de Externe bugetul a fost fixat la 681,5 milioane lei, faţă de 673,27 milioane lei pe 2014 sau 791,8 milioane lei după rectificări.
Ministerul Tineretului şi Sportului va putea cheltui până la 441,6 milioane lei (372,33 milioane lei alocate pe 2014, 383,53 milioane lei după rectificări), iar Ministerul Culturii 537,16 milioane lei (562,58 milioane lei alocate pe 2014, 584,81 milioane lei după rectificări).
Pentru Ministerul Public suma pe 2015 este de 709,28 milioane lei (690,7 milioane lei alocate pe 2014, 908,95 milioane lei după rectificări).
Bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi de 22,14 milioane lei, faţă de 25,53 milioane lei alocate pentru 2014 şi suma totală de 23 milioane lei rămasă pe acest an după trei rectificări bugetare.
La Senat, plafonul de cheltuieli pentru anul în curs a fost stabilit la 104,7 milioane lei, peste cel de 101,62 milioane lei alocat pe 2014 şi cel de 104,17 milioane lei după trei rectificări.
În ceea ce priveşte însă Camera Deputaţilor, bugetul este de 241,7 milioane lei, sub cel de 252,18 milioane lei alocat pe 2014 sau cel rezultat după rectificări, de 242,75 milioane lei.

Mediu incert

În 2015, activitatea economică din Europa ar trebui să revină la nivelurile anterioare crizei, în măsura în care redresarea se consolidează şi se extinde în majoritatea statelor membre, inclusiv în cele mai vulnerabile dintre acestea. Previziunile privind PIB-ul real pentru acest an şi pentru anul următor arată în felul următor: 1,5% şi 2,0% pentru UE şi 1,1% şi 1,7% pentru zona euro (sub nivelul previziunilor din primăvară).
„Activitatea economică va creşte treptat în 2015 şi mai accelerat în 2016. Refacerea va fi consecinţa faptului că dispar efectele crizei. În plus, reformele structurale încep să dea rezultate“, a declarat recent vicepreşedintele CE, Jyrki Katainen.
Germania, locomotiva Europei, mizează pe creşteri economice în 2015 şi 2016 de 1,1% şi respectiv 1,8%, Franţa, 0,7% şi 1,5%, Italia, 0,6% şi 1,1%, iar Spania, 1,7% şi 2,2%.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0