Karina Ochiș: “Economia circulară, avantaje pe termen mediu și lung”

Karina Ochiș: “Economia circulară, avantaje pe termen mediu și lung”

Karina Ochiș, expert în branding, antreprenor, speaker internațional, autor de best seller, coach și trainer, a fost invitată de domnul Ndaba Mandela, la evenimentul anului în Madrid, alături de cel de-al 44-lea Președinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, președintele Columbiei, Ivan Duque, Ministrul Fericirii din Buthan, Dasho Karma Ura, 3 câștigători ai premiului Nobel, Banca Mondială și alte organizații internaționale de renume, politicieni influenți precum și lideri mondiali în economie și inovație.

Anul 2018 a marcat un eveniment de o importanță majoră cu valențe economice și implicații în relațiile internaționale în cadrul căruia România a avut un reprezentant de marcă. Karina Ochiș a participat la Summitul economiei circulare și a dezvoltării tehno­logice (Circular Economy and Innovation Summit) în data de 6 iulie 2018, în Madrid.

O analiză fundamentată a indicilor macro­economici din România indică o instabilitate și o tranziție inexistentă de la o economie reac­tivă la una proactivă. Mai mult, Raportul oficial al Comisiei Europene din anul 2017 arăta faptul că eficienţa resurselor din România este scăzută, economia circulară subdezvoltată, în timp ce nivelurile de reciclare şi compostare se află mult sub media europeană (Comisia Europeană, 2017). Însă, ca stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de o serie de oportunități pentru a-și îndeplini anga­jamentele conform directivelor europene în vigoare.  ”Nu trebuie omis nici faptul că o eco­nomie circulară va creşte concurenţa şi mai ales numărul locurilor de muncă atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional” – Karina Ochiș.




Karina Ochiș

Karina Ochiș alături de Dasho Karma Ura, Ryan Stanley și Ndaba Mandela

Conform Comisiei Europene utilizarea eficientă a resurselor conduce către noi oportu­nităţi de creştere economică aducând profituri nete afacerilor din Europa de peste 600 de miliarde de euro. Măsurile adiacente pentru creşterea productivităţii resurselor cu 30% până în 2030 ar putea creşte pib-ul Uniunii Europene cu aproape 1% şi ar putea crea 2 milioane de locuri de muncă în plus (Comisia Europeană, 2017). Prezența României la Sum­mit-ul de la Madrid reprezintă doar începutul în vederea construcției unei noi infrastructuri industriale, o structură inte­grativă, dinamică și realistă, care ar putea crea un mediu de afaceri practic și eficient.

Domnul Președinte Barack Obama a fost un avid susținător al economiei circulare în timpul celor două mandate și a declarat faptul că este optimist în ceea ce privește viitorul. Acesta a propus adoptarea unui nou pachet de măsuri privind economia circulară pentru a ajuta întreprinderile și consumatorii să facă tranziția către o economie mai puternică, cu resurse utilizate într-un mod sustenabil. Acțiu­nile propuse contribuie așadar la „închi­derea cercului” în ciclurile de viață ale produselor, prin intensificarea reciclării și a reutilizării. Mai mult, domnul Obama susține faptul că generațiile tinere reprezintă viitorul. Aceștia vor fi nevoiți să găsească soluții la lipsa de interes prezentată de administrațiile prezi­dențiale și parlamentare învechite în ceea ce privește inovarea și implementarea politicilor viitorului.

Președintele în exercițiu al Columbiei, domnul Ivan Duque a continuat ideea Preșe­dintelui Obama și a subliniat faptul că eco­nomia globală a intrat într-o sferă dinamică și creativă. Acesta a elaborat importanța mediului în care ar trebui să se genereze inovarea, crea­tivitatea și trecerea spre o economie circulară. Conceptul de Orange Economy ar trebui apli­cat la nivelul țărilor, nu doar din America Latină dar și din întreaga lume. Conceptul cu­prinde și provoacă bogăția imensă de talent existentă în țările în curs de dezvoltare, pro­prietatea intelectuală, interconectarea și bine­înțeles patrimoniul cultural. ”România are atu­ul de a avansa datorită potențialului incomen­surabil al capitalului uman pe care îl prezintă. Mă bazez pe caracterul inovativ pronunțat al țării și semnalez posibilitatea României de a deveni pionier în dominația culturală și rațio­nalitatea tehnologică asociate științei și inovării” – Karina Ochiș.

”Economia circulară este însă relevantă și în contextul îmbunătățirii relațiilor inter uma­ne, mai ales în cadrul țărilor aflate în plin proces de dezvoltare precum România sau Africa de Sud” – Ndaba Mandela, nepotul re­gre­tatului lider politic Nelson Mandela și președintele Africa Rising. Un simbol al Africii de Sud, Ndaba Mandela a fost de acord cu Karina Ochiș în ceea ce privește respon­sa­bilitatea fiecărui individ față de țara sa de origine și despre necesitatea liderilor actuali de a inspira noile generații să lupte pentru viitorul țărilor lor.

Intervenția lui Dasho Karma Ura, Minis­trul Fericirii din Bhutan, a reprezentat un angajament ferm de a construi o economie care deservește cultura țărilor și care se măsoară în valori spirituale. Acesta a subliniat importanța fericirii și a imaginației umane și a declarat faptul că ”este esențial să ne imaginăm socie­tatea în care dorim să trăim pentru a demara și completa progresul național”. Conform renu­mitei sale teorii, fericirea națională este conec­tată și corelată cu prosperitatea economiei iar starea de bine a oamenilor este direct propor­țională cu indicele economic. Dezvoltarea dura­bilă, conservarea și promovarea valorilor culturale și guvernarea pozitivă ar putea fi ele­mente esențiale în ghidarea planurilor econo­mice și de dezvoltare la nivel global.

Cei doi câștigători ai premiului Nobel în economie, Finn Kydland și Christopher Pissa­rides, precum și Barry Barish, laureat al premiului Nobel în fizică, au fost de acord cu faptul că economia circulară ca sistem rege­nerativ nu este benefică numai pentru mediul înconjurător, ci reprezintă și o componentă esențială a mediului de afaceri. Economia circu­lară face așadar apel la proiectarea și gândirea sistemelor pentru a valorifica eficient componentele și pentru a le extinde durata de viață, previzionând limitarea actualei economii liniare. Este așadar necesară obținerea unei transparenţe a lanţurilor de aprovizionare pentru a facilita urmărirea și recuperarea produselor și materialelor scoase din uz.

Mai mult, domnul Barry Barish a susținut în cadrul întrevederii private avute alături de Karina Ochiș faptul că cel mai puternic instrument în vederea implementării unei economii prospere este schimbarea mentalității globale, fapt care se realizează doar prin schimbarea principiilor educaționale. ”Desi­gur, România va trebui să opereze o reformă în învățământ pentru a facilita înțelegerea siste­melor regenerative într-o maniera interdisci­plinară și pentru a oferi o ambianță educațio­nală coerentă” – Karina Ochiș.

Consilierul ONU și guru al responsa­bilității corporatiste, Bernardo Kliksberg împăr­tășește aceeași viziune optimistă asupra economiei circulare. Domnul Kliksberg consi­deră faptul că sistemele de reciclare naționale necesită valențe internaționale pentru a stimula simplificarea colectării şi reprelucrării materia­lelor. Astfel valoarea adăugată a refabricării ar crește alături de dezvoltarea tehnologică imi­nentă. ”Tocmai aceasta gestiune nouă a bunu­rilor materiale vor scoate în evidență modele de afaceri alternative la nivel global” – Ber­nardo Kliksberg.

Conferința a fost marcată așadar de dez­vol­tarea tehnologică și a economiei circu­lare, fiind foarte utilă pentru antreprenori din di­verse domenii și având implicații majore la nivel de branding. Evoluția tehnologică pre­cum și globalizarea au influențat în mare mă­sură modalitatea în care este perceput comerțul internațional actual. Consumatorii, în deosebi generația Z și Millennials, au devenit tot mai conștienți cu privire la fabricarea produselor pe care le achiziționează precum și la gradul în care acestea afectează mediul înconjurător. Pentru a-și consolida afacerile, toate brand-urile necesită o adaptare la viitor și o dezvol­tare susținută pentru a ține pasul cu avansul tehnologic. Companiile vor fi nevoite așadar să creeze produse și servicii care să satisfacă valorile vizate de aceste generații. ”Creearea de produse potrivite conceptului de economie circulară nu este dificilă, ci doar necesită o abor­dare diferită” – Karina Ochiș.

Karina Ochiș a discutat într-un cadru retras alături de domnul Ndaba Mandela, domnul Ryan Stanley și domnul Dasho Karma Ura despre poziția strategică a României în Europa de Est precum și despre dificultatea imple­men­tării economiei circulare în România. Econo­mia circulară atât la nivel mondial cât și în Ro­mânia, necesită o relaţionare activă cu mediul de afaceri şi reprezintă o prezență constantă în operaţiunile zilnice ale unei organizaţii. Pe mă­sură ce va creşte nevoia de inovaţie, compa­niile vor privi din ce în ce mai des în afara comunităţilor tradiţionale de beneficiari şi vor aborda grupuri neconvenţionale, cum ar fi creatorii, inovatorii şi futuriştii. ”Această nevoie de inovație se manifestă prin introdu­cerea circularității și ar trebui să fie o prero­­gativă antreprenorială pe termen mediu și lung” – Karina Ochiș.

 

Karina Ochiș a studiat Politică la Queen Mary University of London precum și Marketing și E-commerce la London School of Economics, a absolvit studii masterale in Marketing Politic în cadrul Rome Business School și este în prezent doctorand în Leadership aplicat în cadrul Monarch Business School din Elveția. Pentru mai multe informații, vă invităm să accesați www.karinaochis.com.

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats