O problemă de mentalitate: România, din nou ultima din UE, de data aceasta la ponderea bateriilor reciclate

Când credeam că am epuizat domeniile în care ne plasăm, cu o consecvenţă demnă de o cauză mai bună, pe ultimul loc între statele membre UE, datele publicate de Eurostat referitor la ponderea bateriilor reciclate ne-au mai aşezat încă o dată la coada Europei. Iar asta într-un domeniu în care nu există justificări de nivel de dezvoltare care trebuie recuperat în timp. Practic, avem o problemă naţională de mentalitate.
Cu un procentaj de doar 21% faţă de o medie UE de 44% şi la o distanţă semnificativă de prima ţară plasată înaintea noastră (Cipru, 28%), România vine cu un nou exemplu, aparent minor, care arată că avem de schimbat un tip de comportament. Schimbare care nu costă mai nimic decât aderarea, prin fapte şi nu prin vorbe, la valorile europene.
Pentru referinţă şi pentru a vedea că, măcar acolo unde nu este nevoie de zeci de ani de dezvoltare pentru a prinde din urmă economiile dezvoltate, menţionăm că, în materie de reciclare a acumulatorilor, Ungaria şi Lituania au prins împreună podiumul european, cu un procentaj de 53%, urmate îndeaproape de Cehia, cu 52%.
Bulgaria (49%) şi Slovacia (48%) au depăşit, totodată, performanţele în materie atinse de Germania şi Olanda ( fiecare cu câte 46%). Potrivit Regulamentului european referitor la reciclarea bateriilor şi acumulatorilor integraţi în aparate, ar fi trebuit atinse rate minime de colectare de 25% până la 26 septembrie 2012 şi 45% până la 26 septembrie 2016.
Evident, din combinaţia între a considera chestiunea drept puţin importantă şi unele dificultăţi obiective de implementare, noi nu am ajuns nici măcar la obiectivul fixat pentru 2012, darămite să ne punem problema de respecta ţinta pentru 2016.
Tot evident, nu bateriile uzate şi colectate sunt marea problemă ci faptul că avem tendinţa de a trata în aceeaşi manieră tot felul de cerinţe, de la aducerea gropilor de gunoi la standarde europene şi până la poluarea cu particule fine, motiv pentru care suntem sub procedură de încălcare a regulilor europene la mai multe capitole de mediu.
Cum facem cu bateriile, facem şi cu mediul, cum facem cu mediul facem şi cu sănătatea, cum facem cu sănătatea facem cu autostrăzile şi cum facem cu autostrăzile facem cu deficitul exapandat până la limită şi, dacă s-ar putea, peste. Adică pe principiul din fizică al minimului efort (fie el şi de schimbare a mentalităţilor), cu deviza binecunoscută „merge şi aşa”.
Până la urmă, simularea apartenenţei la UE s-ar putea să se întoarcă împotriva noastră. Cum se spune„dacă nu știi, te învățăm, dacă nu poți, te ajutăm, dacă nu vrei, te obligăm”. Oricum, nu are rost să ne mai mirăm de ce suntem trataţi ca neserioşi şi priviţi cu suspiciune de cei care ne-au primit într-o casă care are şi ea anumite reguli.
Iar cea mai simplă metodă va fi să fim lăsaţi tot mai mult fără fonduri europene, dacă tot nu dovedim că ne pasă de valorile aferente şi nu arătăm că vrem să le folosim. În loc să beneficiem de bani gratis s-ar putea să ne trezim cu o grămadă de amenzi pentru indisciplină pe toate planurile.


COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats