Piaţa bancară privită prin ochii unui broker

piatacapitalÎn 2012, sectorul bancar intern a continuat procesul de ajustare la valurile Marii Recesiuni. Cererea reală de credite a fost influenţată de factori precum persistenţa blocajului economico-financiar şi cvasistagnarea economiei sau deprecierea monedei naţionale. Oferta de credite a resimţit atât politicile mai prudente de creditare, dar şi deteriorarea rezultatelor financiare ale băncilor.

Se pot identifica o serie de evoluţii divergente în sectorul bancar intern pe parcursul anului 2012. Pe de o parte, mă refer la dinamica divergentă a creditării neguvernamentale, dar şi a marjelor de dobândă. Pe de altă parte, atrag atenţia asupra rezultatelor financiare divergente ale entităţilor bancare.

Per ansamblu, 2012 a fost un an dificil pentru băncile din România, acestea fiind nevoite să facă faţă atât unor provocări care nu au mai constituit o noutate ¨C deteriorarea potenţialului economic şi evoluţiile pieţei valutare (cu impact asupra cererii reale de creditare), majorarea ratei creditelor restante şi a ratei creditelor neperformante (cu impact pentru evoluţia rezultatelor financiare ale băncilor), implementarea unor măsuri de prudenţialitate ¨C dar şi unor provocări noi (criza politică din vara acestui an, cu impact asupra climatului investiţional, dar şi la nivelul pieţei valutare).

Creditul neguvernamental a crescut în perioada ianuarie-noiembrie 2012 cu 6,7% an/an, notându-se o decelerare puternică după momentul declanşării crizei politice pe plan intern (în vara acestui an, prin suspendarea Preşedintelui). Dacă în prima jumătate a anului creditul neguvernamental înregistra ritmuri de evoluţie în apropiere de 10% an/an, ulterior au fost consemnate rate anuale de evoluţie de aproximativ 5%, şi chiar sub acest nivel din septembrie până în noiembrie.

Se remarcă în continuare dinamica creditului neguvernamental în valută, în creştere cu aproximativ 8,1% an/an în primele 11 luni ale anului. Această evoluţie nu trebuie să surprindă, dat fiind că aproximativ 2/3 din creditul neguvernamental total este denominat în valută, dar şi în contextul evoluţiilor din pieţele valutare (deprecierea monedei naţionale). Componenta credit acordat persoanelor juridice a crescut cu 8,9% an/an, în timp ce componenta credit acordat persoanelor fizice a consemnat un avans de 7,4% an/an în această perioadă.

Pe de altă parte, creditul neguvernamental în RON a crescut cu doar 4,3% an/an în perioada ianuarie-noiembrie 2012. Componenta credit acordat companiilor a crescut cu 9,8% an/an, dinamica acesteia putând să exprime faptul că o serie de persoane juridice obişnuite cu creditul în valută au preferat creditul în RON în contextul incertitudinilor din piaţa valutară. Pe de altă parte, creditul acordat persoanelor fizice s-a contractat în primele 11 luni ale anului cu 2,5% an/an, expresie a ajustării comportamentului populaţiei în urma valurilor crizei. Practic, creditul în RON acordat populaţiei a scăzut pentru a 40-a lună consecutiv (în termeni an/an) în noiembrie 2012.

În ceea ce priveşte marjele de dobândă, am asistat la evoluţii divergente între segmentul RON şi segmentul valută. Marja de dobândă pentru componenta RON s-a majorat pe parcursul anului curent, expresie a excesului de cerere manifestat la nivelul pieţei interbancare (acest fenomen a fost influenţat şi de intervenţiile băncii centrale pe parcursul anului, în sensul evitării unei deprecieri mai pronunţate a monedei naţionale).

Pe de altă parte, pentru componenta valută am asistat la continuarea tendinţei de reducere a marjelor de dobândă (către nivelul minim din ultimii ani). Această evoluţie a fost determinată atât de deteriorarea cererii de credite în valută, dar şi de măsurile monetare implementate de Banca Centrală Europeană (facilitarea accesului băncilor la finanţarea în euro).

Rata restanţelor la credite a continuat traseul ascendent din ultimii ani, evoluţie determinată de persistenţa blocajului economico-financiar, dar şi de noul val de depreciere a monedei naţionale. La finele lunii octombrie rata restanţelor la credite depăşea pragul de 12% (în creştere cu aproximativ 2,6 p.p. comparativ cu decembrie 2011). Atrag atenţia asupra faptului că acest indicator a accelerat odată cu declanşarea crizei politice din vară (creştere cu aproximativ 1 p.p.).

De asemenea, rata creditelor neperformante a atins un nou maxim istoric la finele lunii septembrie (17,34%) (în creştere cu 3 p.p. comparativ cu decembrie 2011), expresie a persistenţei blocajului economico-financiar în economia internă.

Într-un astfel de context, rezultatul agregat al sectorul bancar intern a reintrat în teritoriu negativ încă din trimestrul al doilea. Persistenţa climatului macroeconomic dificil coroborată cu valul de depreciere a monedei naţionale a determinat o nouă undă de provizioane constituite de băncile cu activitate în România, fapt care a condus la deteriorarea rezultatelor financiare. Primele două bănci din sector, BCR şi BRD, au consemnat pierderi pe parcursul ultimelor trimestre. Pe de altă parte, se remarcă dinamica rezultatelor Băncii Transilvania, al treilea actor din peisajul bancar intern, evoluţie care exprimă capacitatea de ajustare mai rapidă a companiilor cu o cotă de piaţă mai redusă (cu un grad mai ridicat de sensibilitate la climatul macro-financiar).

Imaginea sumbră a sectorului bancar intern la final de 2012 exprimă premise preodominant nefavorabile, cel puţin pentru primele luni din 2013. Dat fiind climatul dificil din economia reală la cumpăna dintre ani, este puţin probabil să asistăm la o accelerare a creditului neguvernamental (în termeni an/an) în debutul lui 2013 (cel mai probabil vom asista la un ritm mediu anual sub 5% cel puţin în trimestrul I).

În ceea ce priveşte dobânzile practicate de către bănci, consider că vom asista şi în 2013 la continuarea tendinţei descendente, mai ales în contextul eforturilor europene privind Uniunea Bancară, dar şi prin prisma faptului că nu este exclus să asistăm în primul semestru al anului la o reluare a procesului de normalizare a dobânzii de politică monetară. Per ansamblu, nivelul redus al cererii de credite, ar putea determina, per se, o competiţie mai acerbă între bănci (care să rezulte în reducerea dobânzilor).

Rata restanţelor la credite va continua să crească, cel puţin în trimestrul I al anului 2013, nefiind exclusă o stabilizare în al doilea trimestru al anului viitor. Acest scenariu central incorporează faptul că nu vom asista la reintensificare a problemelor economico-financiare la nivelul Zonei Euro.

După părerea mea, am putea asista, spre jumătatea anului viitor, la iniţierea unui proces de relansare graduală a activităţii din sectorul bancar (cu alte cuvinte, semnale de apropiere de final a procesului de ajustare). Un astfel de scenariu este dependent de evoluţiile economico-financiare din Zona Euro, dar şi de comportamentul politicilor macroeconomice pe plan intern. Încheierea unui nou acord cu FMI ar consolida un astfel de scenariu.

În încheiere, atrag atenţia cu privire la faptul că din 2013 se va trece la implementarea normelor Basel III. Acest proces ar putea determina, după părerea mea, o consolidare a activităţilor din sectorul bancar intern (care să rezulte în entităţi mai puţine, dar mai puternice).

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats