Producția vegetală pe 2018 – record absolut pe bază de porumb. Cartofii şi legumele, marile probleme

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2018 a depăşit pragul de 30 de milioane tone şi a stabilit un nou record absolut. Cu toate acestea, data fiind ponderea relativ redusă a agriculturii în PIB (4,4%), efectul pe creşterea economică de anul trecut a fost de doar 0,4 puncte procentuale (circa o zecime din avansul la nivel naţional).

Rezultatele pe culturi – porumbul a dat întreaga creştere

Producţia de porumb boabe a fost una de excepţie. Cu 18,35 milioane tone, România a dublat rezultatul faţă de acum trei ani şi a urcat pe primul loc în UE la această cultură. De altfel, creşterea producţiei la porumb faţă de 2017 acoperă sută la sută întreaga majorare în volum a producţiei agricole (aproape exact patru milioane tone în ambele cazuri).


Producţia de grâu s-a menţinut peste nivelul de 10 milioane tone şi a marcat, de puţin, un nou record în materie. De remarcat, însă, o diferenţă semnificativă. La grâu, suprafaţa cultivată a crescut cu 56 de mii de hectare, în timp ce la porumb s-a redus cu 31 de mii de hectare. Adică majorarea de producţie la grâu a fost una extensivă, în timp ce la porumb rezultatul a fost obţinut intensiv, prin majorarea rezultatului la hectar.

Rezultatele la celelalte componente pe segmentul de cereale boabe (orz, orzoaică şi ovăz) au fost ceva mai modeste, cu o repliere uşoară după creşterile din anii precedenţi. În schimb, plantele uleioase au marcat şi ele o producţie totală record, cu avansuri puternice pe floarea-soarelui şi soia şi un recul conjunctural la rapiţă.

Din păcate, există şi veşti proaste. Producţia la sfecla de zahăr a coborât din nou sub 1 milion de tone, adică a fost cu o treime sub nivelul de acum cinci ani. Cartofii, care ne dau mari bătăi de cap la indicele de inflaţie, s-au dus şi ei sub trei milioane de tone, chiar dacă scăderea a fost de doar o şesime în raport cu anul 2014.

În fine, legumele au devenit altă problemă naţională, nu doar la inflaţie dar şi la importuri nete, unde s-au dus spre minus o jumătate de miliarde de euro în soldul comerţului exterior. Producţia de profil a fost iarăşi în scădere, după ce dăduse semne de revenire în 2017 ( doar ceva mai mult de cinci procente scădere faţă de 2014, dar rezultatul a rămas mult sub cererea populaţiei).

Poziţionarea în UE

Poziționarea României în cadrul statelor membre UE la principalele culturi agricole arată că avem rezultate foarte bune acolo unde se lucrează cu tehnologii relativ moderne. Astfel, deţinem primul loc la porumb şi la floarea-soarelui, unde marile exploatări şi tehnologiile modernizate au permis obţinerea unor producţii bune la nivel mondial.

CASETA

 România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2018 

 1.La porumb boabe s-a situat pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată

2.La floarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată

3.La grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia şi la producţia realizată pe locul patru, după Franţa, Germania şi Regatul Unit ( în urcare de la locul patru în 2016)

4.La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa ( în scădere de la locul trei ocupat în 2016) şi pe locul șapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit și Belgia.

În schimb, avem de suferit îndeosebi la cartofi şi legume, unde ar trebui găsite soluţii şi luate măsuri urgente de aducere a producţiilor mai aproape de cererea locală şi de potenţialul natural de care dispunem. Nu doar pentru importanţa sectorială dar şi pentru consecinţele tot mai clare pe inflaţie şi pe deficitul comercial.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats