Punctul de pensie raportat la salariu, revizuirea necesară

Am tot auzit de o valoare a punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut pe economie şi am tot ascultat fabulaţii rezultate din comparaţii făcute între diverse fructe, de pildă mere cu pere.

Din start, a compara un venit net cu un venit brut nu face sens, nu implică nici echitate şi nici solidaritate între generaţii. De altfel, la un raport de 1 la 1 între salariaţi şi pensionari, nici nu se poate pune problema de a taxa munca cu 45% pentru a putea da o pensie dintr-un salariu.

A confunda apoi salariul mediu brut cu câştigul salarial mediu brut ( confuzie regretabil făcută chiar de către foarte stimabili economişti în mod repetat şi pe mai multe posturi de televiziune) nu ajută deloc cetăţenii să înţeleagă corect situaţia. Din păcate, nici comunicatele oficiale nu lămuresc deloc diferenţa.

Concret, dacă ne uităm la prognoza Comisiei Naţionale de profil pentru anul 2018, observăm că avansează un câştig salarial mediu brut de 4.162 lei la un câştig salarial mediu net de 2.614 lei, după trecerea contribuţiilor la salariat. Doar că, o conversie făcută rapid pe un site de specialitate arată că la 2.614 lei net corespund, potrivit noii legislaţii, 4.468 lei.

Sau, dacă vreţi, la 4.162 lei brut revin 2.434 lei net, cu 180 de lei mai puţin „bani în mână”. Nu, nu e o eroare grosolană a CNP ci corespunde la un raport de circa 93% între câştigul efectiv realizat în bani, taxat ca atare de stat, şi câştigul total obţinut de salariat. Inclusiv sub formă de diverse beneficii adiţionale la salariu ( telefon, maşină de serviciu, facilităţi etc.), convertite în sume echivalente, de unde cei 180 de lei primiţi ca şi cum ar fi numerar.

Doar că pensia vine şi se calculează sub formă de numerar (eventual primit pe card). La pensie nu se adaugă facilităţile multiple, de la medicamente mai ieftine şi până la transport gratuit, de care beneficiază milioane de români. Asta deoarece există „venit salarial” pe sistem statistic all-inclusive, dar nu există sintagma „venit pensional”.

Aşadar, după ce am lămurit de ce merele nu se pot compara cu perele iar strategia de comunicare ar trebui să nu mai fie distorsionată ( ori prezentăm doar sumele certe în bani încasate şi la salariaţi şi la pensionari, ori luăm în ambele cazuri sumele echivalente, eventual cu o pondere mai mică pentru ce nu e numerar, liber convertibil în orice produs sau serviciu) hai să venim la zi.

Procentajul de 45% (procent înseamnă 1% pentru cei care folosesc majoritar şi incorect limba română, până obligă dicţionarul să includă o formă total incorectă – cuvântul vine din percentage sau pourcentage) nu a fost reaşezat, la fel ca şi cel de la pilonul II, odată cu schimbarea legislaţiei. Fie şi incorect, precum cei 3,75% care nu sunt fostul 5,1% şi ar fi trebuit să fie 4,15% din noul salariu brut.

Revenind, după acest hăţiş de imprecizii voite sau nu, corecţia cu coeficientul de 1,2275 ce ar trebui să facă trecerea de la fostul brut la actualul brut pentru a păstra salariul net neschimbat, ar duce, logic, la reaşezarea celor 45% punct de pensie din salariu, clamate sistematic în orice emisiune cu subiect legat de pensii, la 36,66%.

Evident, nu a făcut nimeni asta, deşi matematica este cât se poate de clară. Doi şi cu doi fac tot patru, indiferent că ne place sau nu. Dacă realmente vrem să rezolvăm corect o problemă care va deveni tot mai presantă, pe măsură ce media de vârstă a populaţiei va creşte şi raportul de dependenţă se va deteriora, primul lucru este să introducem în calcul datele corecte.

Dacă facem un soi de ikebana cu indicatori economici de bază după interese, după plezirisme sau după cum ne afectează, pur şi simplu, la nivel personal sau familial, o să obţinem mereu ceea ce în informatică se cheamă „garbage in, garbage out”.

Desigur, cârpirea veşnică a unui edificiu aşezat prost, precum turnul din Pisa, poate să-l menţină vertical şi chiar să-l transforme într-o ”atracţie turistică”. Doar creează locuri de muncă, eterne recalculări şi prilej de noi oferte mai mult mai puţin mincinoase când vine vremea alegerilor (dacă nu ştii despre ce vorbeşti şi apoi ”cauţi bani în buget”, e habarnism echivalent cu minciuna).

Poate că, totuşi, ar mai simplu să restartăm totul, pornind de la definirea foarte precisă a ceea ce înseamnă salariu şi pensie în beneficii efective. Abia apoi să simplificăm eficient aplicarea unui sistem de redistribuire maximală a rezultatelor activităţii economice, dar după posibilităţile reale şi după o ordonare relativă acceptabilă în puncte a primitorilor.

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats