Recesiunea din Germania și efectul pentru România

Scăderea marginală a economiei germane, după o perioadă de creștere robustă prin raportare la dimensiunea PIB-ului și nivelul de dezvoltare al țării a indus ideea că anumite probleme cu care se confruntă țările-satelite din fostul bloc estic ar fi generate de legătura cu locomotiva europeană, aflată într-o perioadă mai puțin fastă. Datele trimestriale recente arată, pentru prima dată după anul 2016, o scădere generalizată a ritmurilor de creștere în toate cele șase state din grupul CEE ( Europa centrală și Est), respectiv Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, al căror principal partener comercial este Germania.

De altfel, economia germană, a patra din lume, s-a contractat cu 0,1% și a înjumătățit rezultatul de ansamblu al Eurozonei de la 0,4% în trimestrul anterior la doar 0,2%, iar previziunile pentru trimestrul III 2019 concordă în sensul repetării ratei de creștere de -0,1% din T3 2018, ceea ce ar echivala tehnic cu o recesiune la limită. Cu toate acestea, efectele asupra statelor din CEE conectate puternic la economia germană sunt ceva mai diverse decât s-ar părea la prima vedere. Ungaria, Polonia și România au fost mai puțin afectate, spre deosebire de pildă, de Slovacia, a cărei industrie auto asigură 44% din producția industrială totală și 40% din exporturi. Asta ca să facem o trimitere la o situație oarecum apropiată (și în cazul acestei țări, exporturile către Germania reprezintă tot 23% din total, ca și la noi).

Dincolo de judecățile automate de valoare, trebuie reținut că Germania are în ultmii ani excedente de cont curent și fiscale ridicate iar capacitatea de a crește cererea internă prin investiții guvernamentale și majorări ale salariilor este relativ ridicată. În plus, există varianta de redistribuire a debușeelor la export între țările CEE, posibilitate care nu ne avantajează.
Revenind la implicațiile pentru România, am încercat să vedem în ce măsură încetinirea activității economice din Germania a avut consecințe semnificative la noi. Răspunsul este surprinzător: practic, nu a avut. Exporturile către Germania pe primele șapte luni ale anului în curs au crescut în nota generală și chiar ușor peste, în timp ce ritmul de creștere al importurilor a fost la jumătate din cel consemnat per total.

În treacăt fie spus, nici cu Italia sau Franța, situate de podium la export, nu am înregistrat evoluții care să fi afectat performanța noastră economică, ba chiar dimpotrivă (vezi excedentul cu Franța, pe un ritm de creștere al exporturilor. Mai degrabă apropiatul Brexit a avut consecințe negative ( peste zece procente scădere la export pe această relație).
Deficitul cu Germania este undeva la jumătate față de cel consemnat cu Ungaria sau Polonia, pentru care am ajuns o piață de desfacere semnificativă, odată cu reorientarea dinspre o piață germană mai reticentă în a acorda majorări de venituri către una ceva mai „exuberantă”, a noastră.

Aceste țări, spre deosebire de Germania, cresc sustenabil și au o piață care putea să absoarbă mai multe produse românești, dacă acestea ar fi mai competitive prin raportul calitate/preț. Desigur, și aici este clou-ul problemei, nu ar fi exclus ca, de-abia de aici înainte să fim cu adevărat afectați ȘI de încetinirea economiei germane.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats