Un vârtej destul de mare pare să fi cuprins din nou sfera bancară. Cuvintele la ordinea zilei par a fi speculaţii, acuze, disponibilizări. Şi nu ne referim deocamdată la sistemul bancar românesc. Capul de afiş e ţinut de giganţii internaţionali Deutsche Bank şi resprectiv ING. În ceea ce o priveşte pe prima, ea confirmă zicala- investitorul este un animal sperios. Acţiunile sale au coborât la minime nemaiîntâlnite din 1983, după ce americanii i-au acuzat de speculaţii la limita legii, în scopul maximizării profiturilor. Departamentul de Justiţie din SUA cere Deutsche Bank să plătească o sumă uriaşă- 14 miliarde de dolari, pentru a pune capăt investigaţiilor cu privire la modul în care au fost acordate creditele ipotecare în perioada de dinainte de criza financiară din 2007/2008! Ultimele ştiri dau ca certă scăderea pretenţiilor undeva către o treime din suma avansată iniţial! Se caută în continuare ţapi ispăşitori pentru acel bubble imobiliar care a zguduit din temelii economia globală ridicând semne de întrebare în ceea ce priveşte construcţia monetaristă a sistemelor financiare. Sau amenda Deutsche Bank e contrapartida la episodul Google-Irlanda? Peste 8000 de procese are Deutsche Bank pe rol, potrivit presei. Iar costurile se aşteaptă să fie usturătoare! Cum se vede situaţia din interior? O încercare mai mult sau mai puţin reuşită de parare a fost fondată pe o aşazisă acţiune de atac speculativ asupra acţiunilor băncii. De menţionat, marile corporaţii germane şi-au reiterat sprijinul necondiţionat pentru ceea ce ar putea fi numită inima financiară a Germaniei.
Situaţia băncilor nu e deloc roz. O arată şi recentele anunţuri privind concedierile: ING taie aproape 6000 de posturi, Deutsche Bank 9000, Comerzbank 3000. UniCredit anunţase şi ea la finele anului trecut că va renunţa la 10000 de angajaţi într-un amplu proces de reorganizare a băncii. Percepţia investitorilor e profund negativă, fapt reflectat de reducerea cu 24% a indicelui Bloomberg Europe 500 al băncilor, în primele nouă luni ale lui 2016.
La nivelul României, acum sunt cu aproximativ 15000 de angajaţi mai puţin decât în perioada de boom – 2008. Reducerea schemelor de personal are o dublă motivaţie, ce ţine de schimbarea modelului de business- adaptarea agenţiilor la un volum mai mic de muncă şi respectiv digitalizarea. Cu toate că trebuie să admitem că viitorul bankingului este strâns legat de digitalizare, trebuie să fim foarte atenţi şi la limitele acesteia. Vezi recentele probleme de la ING, una din băncile ce activează în România cu cea mai agresivă, în sensul bun, politică de abordare şi dezvoltare a canalelor alternative de distribuţie a produselor financiare. Una peste alta sistemul bancar românesc are o agendă diferită şi nu prea. Diferită, pentru că noi am reuşit să aducem sub control creditele neperfomante, avem solvabilitate şi lichiditate şi un sistem solid. Nu prea, pentru că şi la noi politicienii încearcă să exagereze rolul negativ al băncilor în criză, trăgând cu acte legislative hilare care nu pot produce decât pagube – sistemului şi, într-un final tot nouă (fie că vin în urma unor procese internaţionale, fie că vin din politici interne de scumpire a creditului, la un moment dat). Avem deja Darea ]n plată, ne paşte, când scriu aceste rânduri, Conversia la cursul istoric, totul întru mulţumirea unui bazin de 3,5 milioane de alegători, aşa cum scria pe pagina personală de facebook chiar unul din iniţiatorii sarabandei de legi întru batjocura regulilor elementare ale economiei de piaţă!
COMMENTS