Banca Naţională a României a publicat evoluţia rezervelor internaţionale în luna mai. Rezervele internaţionale au crescut cu 0,9% mom la 32,7 mld. EUR: intrările s-au situat la 1 617 mil. EUR, în timp ce ieşirile au consemnat un nivel de 1 337 mil. EUR (din care aproximativ 76% au reprezentat plăţile tranşelor 6 şi 7 (inclusiv dobânzile) din acordul încheiat cu instituţiile financiare internaţionale în 2009). Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone.
Banca Centrală a publicat evoluţia ratelor de dobândă practicate în sistemul bancar intern în luna aprilie. Marjele de dobândă au continuat să prezinte evoluţii divergente, pe fondul rigidităţii dobânzilor la credite (determinată de deteriorarea portofoliului de credite, nivelul redus al cererii de credite şi evoluţiile din plan valutar) parţial contrabalansată de presiunile de scădere a dobânzilor la depozite (determinate de ameliorarea percepţiei de risc privind expunerea pe România (pe fondul atenuării tensiunilor din Cipru) dar şi de anticiparea unui nou ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară). Pe de o parte, marja de dobânză pe segmentul RON a scăzut cu 22 p.p. la 6,13% (pentru componenta credite/depozite existente) şi a crescut cu 70 p.p. la 5,89% (pentru componenta credite/depozite noi). Pe de altă parte, marja de dobândă pe segmentul EUR a crescut cu 6 p.p. la 2,38% (pentru componenta credite/depozite existente) şi a scăzut cu 24 p.p. la 2,21% (pentru componenta credite/depozite noi). Mă aştept ca marja de dobândă să scadă pentru segmentul RON în trimestrele următoare pe fondul reducerii dobânzii de politică monetară de către BNR. Pe de altă parte, pe segmentul EUR marja de dobândă va fi dependentă de evoluţia climatului macro-financiar european / global.
Institutul Naţional de Statistică a publicat evoluţia comerţului cu amănuntul în luna aprilie. Vânzările din comerţul cu amănuntul au crescut cu 2% mom, după declinul din lunile anterioare (cu 2,5% mom în februarie şi cu 0,5% mom în martie). Această evoluţie a fost determinată de componentele bunuri ne-alimentare (creştere cu 5,1% mom) şi combustibili (avans de 3% mom). Pe de altă parte, vânzările de bunuri alimentare au scăzut cu 0,3% mom. Comparativ cu aprilie 2012 vânzările din comerţul cu amănuntul au crescut cu 1,2%, evoluţie determinată, în principal, de componenta bunuri ne-alimentare (creştere cu 6% an/an). Componenta bunuri alimentare a crescut cu 0,2% an/an, în timp ce vânzările de carburanţi au scăzut cu 4,8% an/an. În primele 4 luni ale anului vânzările din comerţul cu amănuntul au crescut cu 1% an/an, pe fondul evoluţiei componentelor bunuri ne-alimentare (creştere cu 3,5% an/an) şi bunuri alimentare (avans de 1,4% an/an) (pe de altă parte, vânzările de carburanţi au scăzut cu 2,8% an/an).
Evoluţia vânzărilor din comerţul cu amănuntul în aprilie confirmă scenariul macroeconomic central pentru 2013, conform căruia consumul privat (principala componentă a PIB) va creşte cu aproximativ 1% an/an (ritm inferior celui previzionat pentru evoluţia PIB (1,4% an/an)).
Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 500 milioane RON printr-o emisiune de titluri de stat pe 2 ani, la un randament mediu de 4,66%. Cererea a depăşit de 2,3 ori valoarea ofertei. Declinul costurilor de finanţare de la începutul anului până în prezent (cu 1,9 p.p. la 4,31% pentru scadenţa scurtă – 6 luni şi cu 1,2 p.p. la 5,14% pentru scadenţa lungă – 10 ani) a determinat ieşirea României din efectul bulgăre de zăpadă al datoriei publice (în prezent costul de finanţare se situează sub ritmul de evoluţie a PIB nominal), ceea ce susţine procesul de consolidare bugetară. Totodată, declinul costurilor de finanţare a statului exprimă premise pentru scăderea costurilor de finanţare a sectorului privat în perioada următoare. Cu toate acestea, pe parcursul ultimelor săptămâni am asistat la o creştere uşoară a dobânzilor la care se împrumută statul, după ce au atins niveluri minime record la jumătatea lunii mai.
Această evoluţie a fost determinată de o serie de factori: pe de o parte, datele cu privire la evoluţia economiei în primul trimestru au surprins pozitiv (contribuind la reducerea probabilităţii de scădere a dobânzii de politică monetară cu 1 p.p. până în primăvara anului 2014); pe de altă parte, riscurile cu privire la persistenţa inflaţiei la un nivel ridicat şi în a doua jumătate a anului curent sunt ridicate (mai ales în contextul semnalelor de secetă); riscurile asociate negocierilor unui nou acord cu FMI au crescut; pe pieţele internaţionale am asistat la scăderea cotaţiilor titlurilor de stat (majorarea dobânzilor), pe fondul speculaţiilor cu privire la apropierea de final a expansionismului monetar fără precedent din Statele Unite. Curba randamentelor se menţine aproape flat, dat fiind că pieţele anticipează o creştere economică de sub 2% an/an şi o inflaţie de peste 3% an/an în trimestrele următoare.
Dr. Andrei RĂDULESCU
Senior Investment Analyst SSIF Broker
COMMENTS