România a urcat prin forţarea consumului la 61% din media UE. Ne putem consolida creşterea ?

România a urcat prin forţarea consumului la 61% din media UE. Ne putem consolida creşterea ?

Potrivit datelor-semnal publicate de Eurostat, rezultă că România a urcat la 61% din media UE în ceea ce priveşte PIB/locuitor ajustat la paritatea puterilor de cumpărare standard (ţinând cont de preţurile locale). Faţă de avansul de 7% anunţat pentru economia naţională, valorile trimestriale ajustate sezonier anunţate pentru UE28 trimit la o medie ceva mai mare de 2,5%.

Evoluţia PIB trimestrial în România şi UE pe anul 2017 ( seria ajustată sezonier)

Trimestrul I II III IV
România 5,8 6,1 8,5 7
UE28 2,2 2,5 2,8 2,6
Diferenţa de ritm 3,5 3,5 5,5 4,2

De la nivelul de 58,2% PIB/locuitor atins în anul 2016, potrivit datelor semidefinitive ale Eurostat, România a avansat scriptic la 60,7% dacă se face raportarea noilor PIB-uri luate în calcul şi se face abstracţie de diferenţialul de inflaţie, care se anunţă a fi foarte redus pe ansamblul lui 2017.

Deşi poate părea bizar la acest moment, când s-a anunţat o inflaţie anuală de 4,32% pe ianuarie 2018, cu perspectiva de a urca la peste 5% în viitorul apropiat, reamintim că valoarea inflaţiei medii anuale din 2017 a fost (potrivit metodologiei europene) de doar 1,1% în România, valoare situată sub media ce va fi anunţată în curând pentru ansamblu UE.

Aşadar, este puţin probabil ca nivelul măsurat oficial de Eurostat al raportului dintre preţurile din România şi cele medii europene, anunţat pentru anul 2016 a fi de 52%, să se modifice semnificativ pentru anul 2017. Ceea ce permite transpunerea integrală a diferenţialului de PIB în recuperarea decalajelor faţă de Occident la nivelul PIB/locuitor (unde, din păcate, ne ajută pe termen scurt şi reducerea populaţiei).

Desigur recuperarea este mai mică decât apare din cifrele prezentate mai sus deoarece raportarea se face la baza noastră mai mică iar acoperirea diferenţei de nivel de trai se face în procentele mediei europene. De aici şi valoarea de doar 2,4 puncte procentuale care este sugerată de datele disponibile în prezent, altminteri foarte bună din perspectivă istorică.

De reţinut că România a intrat în UE cu un nivel al PIB/locuitor de 39,3% din media Uniunii şi a avansat pe parcursul a zece ani până la 58,2%. De unde rezultă o medie de reducere a decalajelor de aproximativ 1,9 puncte procentuale pe an. Până aici, toate apar bune şi frumoase în 2017, dar există o mare problemă pentru 2018 şi 2019.

La o estimare de 1,7% pentru inflaţia medie în UE pentru anul 2018, România figurează cu o estimare de 4,1% ca medie anuală, schimbare radicală faţă de nivelul de doar 1,1% deja consemnat de Eurostat pentru anul 2017. Altfel spus, o parte semnificativă din eventuala creştere economică pe anul în curs va fi, cu siguranţă, erodată de creşterea bruscă a inflaţiei (ponderată cu evoluţia cursului de schimb euro-leu).

În context, prognozele net diferite în variantele Comisiei Naţionale de Prognoză ( CNP), instituţie aflată în subordinea Guvernului, şi Comisia Europeană (CE), dincolo de exactitatea mai mare sau mai mică a cifrelor avansate, arată calitativ care este miza anilor 2018 – 2019. Concret, mai reuşim să reducem decalajele faţă de media europeană, aşa cum sperăm, sau nu ?

Prognozele pentru 2018 şi 2019

Anul 2018 2019
  CNP Eurostat CNP Eurostat
Creşterea PIB (%) 6,1 4,5 5,7 4,7
Inflaţia medie (%) 3,7 4,1 2,3 3

Combinaţia creştere mare, cu inflaţie moderat-mare în 2018 şi readusă la valori mai rezonabile în 2019 indicată de CNP ne permite acest lucru, în timp ce varianta, hai să-i zicem sceptică, a CE ar însemna să batem pasul pe loc. Situaţia este complicată de influenţa în dublu sens a evoluţiei cursului de schimb.

Acesta ar trebui să evolueze de o manieră optimă, încât o foarte probabilă ajustare în sus a raportului euro/leu (ca medie anuală, fără a ne ambala pentru fiecare cotaţie zilnică dată de piaţa valutară) să nu penalizeze rezultatele economice şi veniturile nominale dar să limiteze evoluţia defavorabilă a deficitului de cont curent (venit, în principal, pe calea deficitului comercial).

Una peste alta, din acest tablou destul de complicat ar fi bine să reţinem că, după galopul riscant din 2017, ar trebui să ne consolidăm cu mare grijă ceea ce am obţinut deja. Mai degrabă decât să continuăm goana după noi rezultate senzaţionale pe hârtie şi dătătoare de hârtii (mai precis plastic, deoarece aşa avem bancnotele).

Concret, motorul de creştere trebuie turat pe export şi investiţii şi nu menţinut pe consum intern iar atenţia prioritară deplasată de la ritmuri care încing PIB-ul spre stăvilirea inflaţiei şi oprirea declinului leului faţă de euro. Mai ales că acestea ne taie din economiile trecute şi din valoarea activelor prezente şi (atenţie mare pentru actualii, deocamdată, salariaţi) viitoare.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats