Ruxandra AVRAM, Șef compartiment reglementare şi monitorizare  a sistemelor de plăţi şi sistemelor de decontare, BNR: După o viață, aproape că te confunzi cu instituția cu care coabitezi

Ruxandra AVRAM, Șef compartiment reglementare şi monitorizare a sistemelor de plăţi şi sistemelor de decontare, BNR: După o viață, aproape că te confunzi cu instituția cu care coabitezi

Ruxandra Avram este una dintre cele mai cunoscute și mai respectate doamne ale sistemului bancar. După cum singură mărturisește a avut prilejul de a face cunoştinţă cu „Bătrâna Doamnă”, încă de la frageda vârsta de 5 ani, moment care i-a influenţat decizia de a aprofunda un domeniu, pe care a reuşit să îl exploreze şi descopere pe parcursul a peste două decenii de activitate desfăşurată în cadrul băncii centrale, decizie care nu a fost nici măcar un moment regretată. De nouă ani coordonează Divizia de reglementare, autorizare şi monitorizare a sistemelor de plăţi şi a sistemelor de decontare a Băncii Naționale a României, funcție de loc ușoară având în vedere complexitatea fenomenelor de pe piața instrumentelor de piață. O recunoaștere a profesionalismului domniei sale este și faptul că activează ca membru în cadrul unor structuri înfiinţate la nivelul Băncii Centrale Europene (BCE) cu relevanţă în domeniul infrastructurilor pieţei financiare.

Ce înseamnă o funcţie de conducere? Cât de mare este responsabilitatea şi cât de greu este a lua decizii care pot influenţa atât compania, cât şi viaţa angajaţilor acesteia?

Dorinţa de a pătrunde în tainele unui domeniu fascinant, domeniul bancar, s-a manifestat de la o vârstă fragedă, vârsta de 5 ani când am avut prilejul de a face cunoştinţă cu „Bătrâna Doamnă”. Acest moment a influenţat decizia de a aprofunda un domeniu, pe care am reuşit să îl explorez şi descopăr pe parcursul a peste două decenii de activitate desfăşurată în cadrul băncii centrale, decizie care nu a fost nici măcar un moment regretată.

Pilonul de bază al construirii unei cariere de succes este perseverenţa în ancorarea permanentă în realitate, iar în calitate de factor decizional capacitatea de a lua măsurile potrivite în momentul în care este necesar sau se impun.

O funcție de conducere înseamnă, în primul rând, responsabilitatea asumată. În al doilea rând, o funcție de conducere înseamnă angajament ferm față de valorile instituționale.

BNR a reprezentat pentru mine nu doar un loc de muncă ci, mai de grabă, un cumul de valori care m-au format profesional și uman în spiritul corectitudinii, al principiilor morale, al conștientizării realității de lângă tine, al respectului față de om și, nu în ultimul rând, al spiritului de echipă.

A fi conducător nu înseamnă doar sarcini de serviciu bine făcute și la termen.

Munca în echipă, respectul față de colegi, înțelegerea obiectivelor strategice ale instituției, luarea deciziilor în cunoștință de cauză și prin ancorare în contextul de moment sunt doar câteva dintre calitățile pe care trebuie să le aibă un conducător.

Pe de altă parte, să nu uităm cât de importantă este relaționarea. Și mă refer aici la toate tipurile de relaționare: șefi, subalterni, colaboratori, mediul de afaceri. Este nesăbuit să crezi că poți face totul singur. Oricât ai fi de instruit ai nevoie de confirmare. Problema se pune de unde trebuie să vină această confirmare? Doar de la șefi? Nu, categoric nu. Confirmarea trebuie să vină mai întâi de la cei pe care îi coordonezi, de la cei care sunt impactați de deciziile tale.

Un element important printre calitățile unui conducător este stilul de conducere. Cum o faci? Te impui brutal, prin puterea funcției? Ar fi o greșeală.

Vorbeam mai devreme de relaționare. Cine nu poate să asculte părerea celorlalți, să convingă argumentat deciziile proprii sau să dezvolte relaționarea atât pe verticală, cât și pe orizontală nu are calități de lider.

De asemenea, diplomele și certificările profesionale, oricât de multe ar fi, nu reprezintă neapărat o premiză pentru a fi conducător.

Competenţa, gândirea structurată şi abilităţile dobândite în timp sunt ingredientele necesare formării unui lider de succes.

Deci, ajungem la om. Am trei considerente în minte: să fii om, să fii în stare să comunici cu oamenii și mai ales să fii recunoscut de oameni pentru ceea ce ești.

Dar, nu întotdeauna calitățile de conducător conduc la rezultatele țintite. Contează foarte mult și existenţa unui mediu constructiv.

Personal, mă consider o norocoasă. Am început să lucrez la BNR imediat după terminarea facultății. Nu spun când, că așa sunt femeile, nu vor să riște să li se calculeze cu exactitate vârsta. Am avut „șansa”, să lucrez în aceeași instituție în două regimuri politice diferite, să întâlnesc oameni cu mentalități diferite, să observ și nedreptăți dar să întâlnesc și foarte multe persoane valoroase. Am luat tot ce am putut mai bun de la oameni, am taxat cu fermitate nedreptățile, am încercat cu toată puterea să nu pătez blazonul instituției care m-a format de-a lungul timpului.

Poate nu am făcut totul perfect, dar m-am străduit să nu alterez în niciun fel imaginea locului de muncă, a relațiilor cu șefii direcți, cu colegii sau colaboratorii. Nu întotdeauna a fost ușor. Suntem oameni și la un moment dat toți putem fi, mai mult sau mai puțin, afectați de problemele personale, de orgolii sau de idealuri imposibil de atins. Din păcate venim de multe ori la serviciu împovărați de problemele de acasă pe care nu întotdeauna le putem ignora sau depăși cu ușurință și atunci, randamentul scade, capacitatea de colaborare este afectată, iar rezultatele nu sunt nici pe departe cele dorite.

În astfel de situații ajungem toți, fie că suntem conducători, fie că nu. Ce s-ar întâmpla dacă într-un colectiv am veni toți odată, sau pe rând cu problemele de acasă și am avea reacții total contrare menținerii unui mediu de muncă normal? Cine ar trebui să echilibreze echipa schimbând strategia de rutină? Conducătorul. Deci, nu e ușor.

Mai contează ceva: să fii pozitiv. Personal, am beneficiat de la natură de gândirea pozitivă. Nu am refuzat sarcini niciodată, nu m-am plâns, și pe cât am putut nu am lăsat lucrul neterminat. Nu știu dacă am făcut totul perfect dar, de cele mai multe ori am avut sentimentul datoriei împlinite. Am dat tot ce am putut și am avut argumente și justificări pentru toate faptele mele.

După o viață, aproape că te confunzi cu instituția cu care coabitezi. Nu e loc de trădare, ci doar angajament și determinare.

Care au fost paşii importanţi pe care i-aţi făcut şi care au contat în carieră şi în obţinerea unui post în conducerea companiei? De ce credeţi că aţi fost aleasă?

Paşii în carieră: profesionalism, seriozitate, perseverenţă, ambiţie, recunoaştere a valorilor şi dorinţa de a fi recunoscută ca o valoare a instituţiei.

De ce consider că am fost aleasă? Probabil că am putut convinge şi mi-am demonstrat propria valoare. Probabil pentru că, aşa cum am mai spus, aprecierea celor din jur, în primul rând, ca om şi, în al doilea rând, ca profesionist, m-au determinat să demonstrez că se poate conta pe mine. Cam asta este. Şi, totuşi, mai este ceva, cred că sunt şi o persoană simpatică.

Am reuşit să mă contopesc cu instituţia din care fac parte şi să protejez, aşa cum am putut, reputaţia emblematică a acesteia, prin integritate, respect, efort susţinut şi profesionalism.

Faptul că am fost în slujba băncii centrale în cele două regimuri, consider că a fost un avantaj. Este adevărat că vorbim de două regimuri politice şi economice diferite. Este la fel de adevărat că pe vremea aceea piaţa bancară nu era atât de sofisticată, dar riscurile unui blocaj economic şi financiar erau prezente şi atunci. Pe vremea aceea, banca centrală avea şi rolul băncii comerciale din zilele noastre. Aşadar, făceam analize pe bază de bilanţ, acordam credite, solicitam cash-flow-uri, urmăream plata obligaţiilor la buget. O activitate complexă, care după revoluţie m-a ajutat la ceea ce fac astăzi.

Sunteţi un lider dar sunteţi şi femeie, deci foarte sensibilă. Ce vă place şi ce faceţi pentru sufletul dumneavoastră? Ce vă bucură în viața personală?

Viaţa personală, recunosc, a fost pe plan secund. M-am bucurat de fiecare dată când am putut să ofer ceva, m-am bucurat când am avut unicul copil, m-am bucurat că am avut o familie frumoasă, care m-a format în spiritual corectitudinii şi al dreptăţii.

Mă consider un om împlinit sufleteşte, nu regret prea multe şi dacă ar fi să o iau de la capăt aş face aceleaşi lucruri. Deci, sunt o persoană fericită.

Asta nu înseamnă că nu am ştiut să mă bucur de tot ce am, de tot ceea ce viaţa mi-a oferit. Sunt un om normal, mă bucur de lucruri simple, cotidiene. Îmi place să petrec timpul liber cu prietenii, să merg vara pe litoralul românesc, să mă bucur de nostalgia unei zile de toamnă.

Mulţumesc tuturor celor pe care i-am avut în preajmă în toţi aceşti ani, celor care au avut încredere în mine şi promit ca în timpul rămas până la pensie să continui să mă dedic instituţiei din care fac parte. Tot acest parcurs l-am considerat în permanenţă un privilegiu, în care am avut oportunitatea de a mă consulta pe o diversitate de teme cu specialişti de notorietate din domeniu şi, totodată, să furnizez, la rândul meu clarificări celor interesaţi.

Georgeta Clinca

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats