Salariul minim din România – cea mai mare creştere înregistrată în UE din 2008 încoace

Odată cu majorarea de la 1 februarie 2017 a salariului minim pe economie la 1.450 lei, România a trecut pe primul loc în UE în ce priveşte creşterea acestui indicator de referinţă pentru economia naţională. Creşterea de 190% în lei şi 131% ca valoare exprimată în euro faţă de 1 ianuarie 2008 (când salariul minim a fost de 500 lei) a lăsat cu mult în urmă ţările din regiune care nu au adoptat încă moneda unică europeană.
Evoluţia salariului minim exprimat în moneda naţională

*1.07.2008,**1.02.2017
La mare distanţă în urma noastră s-au situat Bulgaria (109%), Ungaria (85%) şi Polonia (78%), în timp ce Cehia (38%) şi Croaţia (19%) au înregistrat majorări relativ modice ale salariului minim pe economie.
Poziţionarea în context european
Pentru a compara situaţia la zi, Eurostat a prezentat pentru cele 22 de ţări în care există acest indicator ( Danemarca, Finlanda, Suedia, Italia, Austria şi Cipru nu au un nivel minim de plată stabilit prin lege), valorile în euro şi în echivalent euro ( ajustat cu nivelul preţurilor din fiecare ţară), precum şi raportul faţă de câştigul salarial cel mai mic şi câştigul salarial cel mai frecvent înregistrat în economie.
Venite de la valori foarte reduse şi proaspăt intrate în UE, România şi Bulgaria au consemnat cele mai mari creşteri şi la valorile exprimate în euro, cu obsevaţia că decalajul dintre noi şi vecinii de la sud de Dunăre a urcat rapid în ultimii trei ani, de la numai 9% la 37% ( ar fi fost de 17% chiar dacă se păstra valoarea de 1.250 lei cu care am intrat în acest an).
Valorile salariului minim şi nivelul lui faţă de câştigul salarial median în câteva ţări UE

De reţinut, ţările din fostul bloc estic care au făcut efortul de se disciplina la nivelul indicatorilor macroeconomici şi au adoptat moneda unică europeană au înregistrat creşteri mai mari ale salariului minim pe economie decât valorile consemnate în trioul Europei Centrale care nu a adoptat euro.
Ţările membre mai vechi ale Uniunii au marcat şi ele creşteri destul de însemnate, în condiţiile în care Germania s-a aliniat, practic, la nivelul francez iar Portugalia s-a apropiat oarecum forţat de Spania ( cele două ţări au filosofii complet diferite în dispunerea salariilor pe întreaga economie, dacă ne uităm la proporţia faţă de câştigul median).
Singura ţară care a gestionat slab poziţia de membru al Zonei Euro şi a exagerat după adoptarea monedei unice în politica de venituri a fost Grecia, nevoită ulterior să-şi ajusteze cu 14% salariul minim, sub nivelul din Spania ( unde se aventurase acum un deceniu) şi cu tendinţa de a se suprapune peste cel din Portugalia.
Surpriză mare la puterea de cumpărare
Dar ceea ce interesează cetăţeanul obişnuit este puterea de cumpărare a salariului minim în termeni comparabili, care se obţine după ajustarea cu nivelul preţurilor din ţara respectivă şi se exprimă în euro la paritatea puterilor de cumpărare standard (prescurtat din lb. engleză pps). Mai precis, ca şi cum preţurile ar fi la nivel mediu european în toate ţările analizate.
Aici, surprinzător, România se plasează nu doar peste Bulgaria dar şi peste ţările baltice Letonia şi Lituania. Mai mult, diferenţele în raport cu Estonia, Cehia, Slovacia şi Croaţia sunt în prezent neglijabile (sub patru procente). La o oarecare distanţă se află Ungaria, faţă de care salariul minim de la noi se situează ca putere de cumpărare la 88% şi, mai ales, Polonia (73%), faţă de care vom avea cel mai mult de recuperat.
Puterea de cumpărare a salariului minim pe economie (euro pps) în câteva ţări UE

De reţinut că, mai ales datorită păstrării stabilităţii preţurilor interne la un nivel relativ scăzut, polonezii au ajuns deja deasupra grecilor şi a portughezilor şi sunt doar la un pas de spanioli, deşi la valori exprimate în euro nominali sunt undeva la doar 55% faţă de aceştia din urmă. E o lecţie la care am putea să fim atenţi în perioada care urmează.