Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 200 milioane de RON, printr-o emisiune de titluri de stat pe 15 ani, la un cost mediu de 5,16%, în scădere comparativ cu nivelul de 6,98% de la emisiunea precedentă (decembrie 2012). Cererea a depăşit de 2,7 ori nivelul ofertei. Declinul costurilor de finanţare a statului de la începutul anului până în prezent (cu 2 p.p. la 4,23% pentru scadenţa la 6 luni, cu 1,4 p.p. la 4,96% pentru scadenţa la 10 ani şi cu 1,8 p.p. pentru scadenţa la 15 ani) a determinat ieşirea României din efectul de acumulare a datoriei publice (în prezent costul finanţării statului se situează sub ritmul de evoluţie a PIB-ului nominal) (ceea ce susţine procesul de consolidare bugetară). Totodată, declinul costurilor de finanţare a statului exprimă premise de scădere a costului de finanţare a sectorului privat.
Cu toate acestea, pe parcursul ultimelor două săptămâni, costul de finanţare a statului s-a majorat uşor (faţă de nivelurile minime record consemnate la jumătatea lunii mai). Această creştere a dobânzilor a fost mai pronunţată pe scadenţele scurte, evoluţie determinată de un cumul de factori: pe de o parte, datele cu privire la evoluţia PIB în trimestrul I au surprins pozitiv, contribuind la reducerea probabilităţii unei scăderi a dobânzii de politică monetară cu 1 p.p. în următoarele trimestre; pe de altă parte, riscurile privind persistenţa inflaţiei la un nivel ridicat în a doua jumătate a anului au crescut (pe fondul semnalelor de secetă); nu în ultimul rând, riscurile asociate negocierilor unui nou acord cu FMI au crescut.
După cum se poate observa în graficul alăturat, curba randamentelor se menţine aproape flat (diferenţa de dobândă între scadenţa la 10 ani şi scadenţa la 6 luni este de doar 0,74 p.p.), expresie a faptului că pieţele financiare anticipează o evoluţie a economiei la un ritm de sub 2% an/an şi o evoluţie a inflaţiei la un ritm de peste 3% an/an în trimestrele următoare.
Comisia Europeană a publicat recomandările de politică economică pentru ţările din Uniunea Europeană, în cadrul Semestrului European. Pe de o parte, entitatea a recomandat ieşirea României din procedura de deficit bugetar excesiv (lansată în 2009). Pe de altă parte, Comisia a emis o serie de recomandări pentru politica economică a României:
– Implementarea cu succes a acordului de finanţare internaţională (încheiat în 2009), care expiră în luna iunie;
– O politică fiscal-bugetară sustenabilă, care ar presupune: un grad superior de colectare a taxelor şi impozitelor; egalarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi; reforma sistemului de pensii;
– Reforma sectorului de sănătate;
– Adresarea problemelor din piaţa forţei de muncă: şomajul ridicat în rândul tinerilor; riscul ridicat de sărăcie;
– Reforma sistemului de învăţământ;
– Ameliorarea modului de funcţionare a administraţiei publice;
– Măsuri pentru ameliorarea climatului de afaceri;
– Liberalizarea în sectoarele energie şi transport.
Recomandările de politică economică ale instituţiei exprimă faptul că economia internă se confruntă încă cu importante provocări, atât pe termen scurt, dar şi pe termen mediu.
Andrei RĂDULESCU
Senior Investment Analyst SSIF Broker
COMMENTS