SIF – simbolul politizării economiei politice

SIF – simbolul politizării economiei politice

SOVROM nu vine de la Sorin Ovidiu Vântu şi România, dar are legătură cu SIF-urile care l-au îmbogăţit în perioada în care a strâns cupoanele de privatizare.

Ca să detaliez, nu ne-am vândut țara occidentalilor, exact așa cum a procedat și Moscova, după care ne-am creat capitaliștii cu ajutorul programului de privatizare în masă.

În 1992, s-au dat la o parte regiile şi, în baza legii privind privatizarea întreprinderilor de stat, celor cinci Fonduri ale Proprietăţii Private (FPP) li s-au atribuit 30% din capitalul social al societăţilor comerciale, câte 6% la fiecare. Ulterior FPP-urile au primit denumirea de SIF-uri (Societăţi de Investiţii Financiare) şi au ajuns la cota Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Adică, în loc să se coteze direct companiile naţionale s-au listat nişte vehicule, pentru a nu pierde politicul controlul asupra economiei, dar străinii să spună, totuşi, că România are economie de piaţă, că a devenit un stat capitalist.

Ideea a fost destul de rusească, ca cum era spiritul epocii, fiindcă şi în Federaţie s-a păstrat controlul politic asupra economiei cu ajutorul unor oligarhi şi a unor vehicule financiare.

Cert este însă că SIF-urile n-au decis ce portofoliu să aibă, ci s-au născut cu el. De regulă, un fond deschis pe acţiuni îşi alege dintre companiile deja listate la Bursă ce deţineri să aibă, stabileşte pe baza acestora valoarea unităţii de fond şi încearcă să atragă investitori.

La SIF-uri au fost iniţial acţionari oamenii muncii, deţinătorii de cupoane, cărora li se spunea, în comunism, că sunt proprietari, producători şi beneficiari, omiţându-se, cu bună ştiinţă, că nu de o aparenţă de capitalism sub control politic era nevoie, ci de capital. Iată de ce o grămadă de întreprinderi au rămas tot decapitalizate şi după privatizare, exact aşa cum erau în perioada în care aparţineau statului.

Iar asta nu-i tot, fiindcă celor 5 SIF-uri, li s-a alăturat un al 6 – lea, ce nu poartă aceeaşi denumire, ci i se zice Fondul Proprietatea (FP). El a fost creat tot pe principiul să nu scape politicul hăţurile economiei.

Și exact prin intermediul cuponiadei, reiterez, și-au “produs” și rușii oligarhii. După care, odată puși în poziții-cheie au dat voie și la ceva-ceva investiții străine să intre, dar care au jucat după regulile castei.

Nu vi se pare că seamănă până la confuzie cele două “scheme”? La ei capitaliștii s-au numit Potanin și Fridman, la noi Patriciu și Vântu…

În fine, am reluat fragmentele de mai sus din scrieri mai vechi pentru că aveam o mare dilemă: De ce trebuie să te poziţionezi politic ca să ai păreri economice? Păi cum de ce? Ca să fii băgat în seamă când deschizi gura trebuie să ţii cont că s-a păstrat controlul politic asupra economiei. Că politicul dictează asupra economicului, ca-n comunism! Legislaţia „capitalistă“ doar a adoptat nişte noţiuni care să rezoneze cu economia de piaţă, dar ca spirit e la fel ca înainte. De aceea se vehiculează termeni pompoşi sau tehnici, fără a se şti să se opereze cu ei.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats