Sistemul bancar în primele nouă luni: se prefigurează încă un an pe pierdere

Nicolae-CintezaCele peste 100 mil. lei  pierdere în primele trei trimestre anticipează  un an pe minus pentru sistemul nostru bancar.  Pierderea anuală ar putea fi dublă. După primele nouă luni ale anului, sistemul bancar se afla din nou pe pierdere, o pierdere de  peste 100 mil. lei, previzionată, am putea spune. 

 

S-a înregistrat însă  şi un semnal pozitiv: creditele neperformante la final de septembrie, raportat la luna precedentă, începuseră să scadă.  Comparând însă situaţia din cel de- al treilea trimestru cu aceea existentă la finalul primului semestru, creditele neperformante au crescut uşor.  Cum se explică acesta?  Băncile îşi curăţă bilanţurile vânzând creditele neperformante către companii specializate, plecând de la ideea că este mai costisitor să le ţină în statistici şi să  le urmărească, mai ales că pentru perioada imediat următoare se anunţă un serios proces de restructurare  la nivel de sistem.

“Bănci mari  au elaborat programe serioase de reorganizare, cu restructurări de personal, de sedii ş.a., la unele dintre acestea procesul începând deja. O altă remarcă este aceea că sumele venite de la băncile-mamă scad pe măsură ce se rambursează creditele.  Chiar şi cu aceste mişcări, ca o trăsătură definitorie a sistemului putem sublinia stabilitatea acestuia. Cel puţin până în momentul de faţă, acţionarii băncilor şi-au asumat neperformanţa şi au venit cu  fonduri pentru capitalizare. Este adevărat că, în lipsa creditării, şi riscul scade şi nu ar fi justificată o injecţie majoră de capital, în măsura în care nu-şi asumă riscuri suplimentare”, a comentat pentru analiza de faţă Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR.

Percepţia de risc e încă ridicată în sistem şi de aceea băncile nu se angajează  cu adevărat în creditare. Acestea aşteaptă vremuri mai bune din punct de vedere economic. Problema e dacă vor găsi acel mijloc care să le echilibreze din punct de vedere al profitabilităţii. Dacă vor continua să înregistreze pierderi, la un moment dat acţionarii vor trebui să vină cu bani, ceea ce ar fi foarte costisitor pentru aceştia. Creditele aflate la sold la 30 septembrie a.c., în sumă de 227,4 mld. lei,  nu asigură tuturor băncilor o stabilitate vizavi de inflaţie. Şi atunci se decapitalizează, vrând nevrând. În continuare, pierderea înregistrată de bănci vine în principal din provizionare.

Analizând evoluţia principalilor indicatori pe sistemul nostru bancar în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, se poate observa o uşoară creştere a fondurilor proprii, de la 28,7 la 30,4 mld. lei, precum şi a activelor nete (de la 343,9 la 373,5 mld. lei). Acealaşi trend este valabil pentru operaţiunile cu clientela şi creditul neguvernamental intern. Provizioanele calculate după standardele româneşti de contabilitate (RAS) cu crescut şi ele de la 30 la 36,6 mld. lei, în paralel cu  sporirea creditelor restante de la 25,3 la 27,3 mld. lei. Deşi timidă, creşterea surselor atrase de la populaţie s-a materializat după primele trei trimestre ale anului într-un sold de 120,6 mld. lei (faţă de 109,8 mld. lei, cu un an în urmă). Indicatorul de solvabilitate în sistem a urcat de la 13,43% la 14,67%, iar cel privind „Rata fondurilor proprii de nivel 1” de la 12,89% la 16,16%.

S-a diminuat însă lichiditatea imediată în sistem (35,58% faţă de 36,35%) şi a crescut rata riscului de credit de la 23,03% la 26,78%. Creditare la un nivel scăzut a însemnat şi o rată generală de risc mai mică (40,56%, comparativ cu 44,66%) Raportat la total credite şi dobânzi clasificate la 30 septembrie a.c., creditele din categoria „Pierdere 2” au crescut la 17,34% (în condiţiile în care acum un an reprezentau 14,18%). Rata fondurilor proprii ale băncilor a cunoscut în perioada analizată un plus de circa trei puncte procentuale. Faptul că restructurarea în sistemul bancar a început o dovedeşte reducerea numărului total de salariaţi de la 66.519 (la 30 septembrie 2011), la 62.738, în septembrie anul acesta. Totodată, în acelaşi interval de timp, reţeaua bancară a fost diminuată cu 283 de unităţi, proces aflat acum în plină desfăşurare.

“În 2012, principala problemă a fost faptul că nu s-a reluat creditarea, dată fiind percepţia ridicată de risc. Cât timp nu se revigorează economia nici sistemul bancar nu se mişcă. Dacă economia nu creşte nu ai cui să dai credite şi nu ai nicio garanţie că un credit se va întoarce la bancă. În actuala conjunctură, băncile trebuie să-şi restructureze activitatea, căci nu mai pot păstra o structură creată în perioada de vârf a creditării. Apoi, va continua, cred, anul viitor procesul de fuziune a unor bănci şi ar putea avea loc vânzarea altora. Probabil că vor avea loc şi nişte restructurări solicitate de BNR pentru că piaţa trebuie să meargă înainte astfel încât să nu sufere deponenţii”, a mai subliniat Nicolae Cinteză.

 

Mişcări interne

Observatori din piaţă spun că situaţia băncilor cu capital elen din România a fost rezolvată din punct de vedere financiar chiar dacă mai există unele probleme de percepţie a acestora.  Se află în curs de aprobare în Grecia fuziunea Alpha Bank cu NBG, proces care se va derula practic anul viitor. În ceea ce priveşte Volksbank România, banca cu cel mai ridicat nivel de  credite raportat la depozite, aceasta a trecut de la faza de dezvoltare pe seama surselor atrase de la banca-mamă, la cea a surselor proprii prin atragerea de depozite.

Dar atragerea de resurse interne este limitată şi, prin urmare, va începe la acest capitol bătălia între bănci. Se ştie că dacă  nu dau credite, băncile nu au venituri din care să acopere costurile mari cu  dobânzile la depozite. Acestea riscă să înregistreze pierderi, să se decapitalizeze. De aceea este foarte important ca o bancă să identifice acel punct de echilibru între credite şi depozite. Cele care nu-l ating trebuie să aducă bani de la acţionari.

În 2012, au continuat demersurile în sistem pentru punerea la punct a  mecanismului de bancă-punte. “După ce am făcut o simulare pe o bancă mică spre a vedea dacă legislaţia specifică este corectă,  am identificat nişte probleme care nu pot fi soluţionate decât prin amendarea legislaţiei în domeniu.

În toamnă,  am făcut simulări la nivelul sistem şi deja au început să vină la BNR rezultatele. În viitor, vom face astfel de simulări de trei-patru ori pe an. În momentul de faţă nu sunt motive de îngrijorare vizavi de constituirea unei bănci-punte, dar în două-trei luni de acum încolo  va trebui revizuită legislaţia specifică” , a adugat Nicolae Cinteză.

Realitatea anului 2012 ne-a arătat  că băncile se mişcă greu în a se adapta la condiţiile de criză. Extrem de puţine sunt cele care au înşeles că trebuie să trateze clientul nu ca un debitor, ci ca un partener.  O astfel de schimbare de abordare a devenit absolut necesară.  Concluzionând,  lucrurile nu s-au schimbat sensibil în ultimul an bancar.

După primele nouă luni din 2011, pierderea era de 766 mil. lei, situaţie menţinută la finalul anului trecut şi ameliorată  după primul trimestru din 2012 (când a rezultat un profit extrem de modest (130,5 mil. lei). Dar, în mai 2012, sistemul bancar a reintrat pe pierdere (-40,7 mil. lei), iar după primul semestru aceasta s-a ridicat la 192 mil. lei. Cu o revenire uşoară în iulie (profit de 30,6 mil. lei), situaţia s-a menţinut apoi constant pe pierdere. „Pentru anul 2012 sistemul bancar va fi clar pe pierdere, pe care o estimez în jurul a 200 mil. lei. Prin urmare, pierderea  ar putea fi mai mică decât anul trecut, când s-a apropiat de 800 mil. lei.  În ceea ce priveşte anul 2013, dacă lucrurile nu se vor schimba în bine, chiar şi acele bănci cu un profit în 2012 se vor decapitaliza.  De aceeea, în 2013 va trebui să înceapă cu adevărat restructurarea, proces care până acum a fost prea puţin vizibil”, conchide Nicolae Cinteză.

 

Restructurare majoră

Prima grupă de bănci, care include jucători cu peste 5% în activele bancare totale,  şi-a redus în decurs de un an ponderea în sistem, de la  aproape 70%, la 61,41%, prin ieşirea Volksbank România şi a Alpha Bank România, intrate acum în categoria secundă. Cea mai  importantă schimbare revine însă CEC Bank, ajunsă  pe locul al treilea, în urcare cu două locuri faţă de  30 septembrie 2011, poziţie ocupată atunci de Banca Transilvania.

Surse confidenţiale ne-au precizat că adevărata restructurare în sistem  începe cu liderul său.  Şi asta pentru că după primele nouă luni ale anului BCR a înregistrat o pierdere netă de 762,5 mil. lei (172,1 mil. euro), după ce, cu trei luni în urmă, Tomas Spurny, Preşedintele Executiv al BCR, anunţa că întreg grupul era angajat  în vederea redresării situaţiei sale financiare, atât din punct de vedere al profitului cât şi al veniturilor.  „Nu vom precupeţi nici un efort pentru a inversa aceste rezultate dezamăgitoare”, spunea atunci acesta, precizând că fuseseră luate o serie de măsuri ce urmau a fi puse în practică  în a doua jumătate a anului.

Cota de piaţă a băncii , de 20% (după primul trimestru) a scăzut sub acest prag la mijlocul anului şi respectiv după primele nouă luni.  În cel de-al treilea trimestru, s-a înregistrat aşadar un uşor declin al activelor grupului, cu 0,5% (375,4 mil. lei) faţă de începutul anului, până la 76.370,2 mil. lei (16.827, 9 mil. euro). Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor înainte de provizionare (după IFRS) a crescut cu 3,1% faţă de începutul anului, ajungând la 55.037,9 mil. lei (12.127,4 mil. euro), faţă de 53.376,3 mil. lei la sfârşitul lui 2011, în special datorită creditării pe segmentul de retail.  Banca ocupă în continuare prima poziţie pe partea de creditare, cu o cotă de peste 21%, pentru creditarea imobiliară de retail în euro ponderea sa fiind de aproape 30%.

„Pe segmentul  de creditare retail cererea de credite de consum a rămas modestă, alături de un declin al cererii de împrumuturi pentru microîntreprinderi. În ceea ce priveşte creditele garantate, orientarea este în cea mai mare parte către împrumuturile acordate prin Programul “Prima Casă 4”, se spune în comunicatul privind rezultatele din primele nouă luni ale anului. Creditele corporate acordate de bancă au privit mai cu seamă sectorele infrastructură, energie regenerabilă, agricol, manufacturier precum şi cel public.

În prezent, se mai spune în comunicat, BCR are  o ofertă de creditare bazată pe moneda naţională, finanţată din depozite locale. Pentru depozitele primare BCR are o cotă de piaţă de peste 19%, sumele datorate clienţilor ridicându-se la 39.101,9 mil. lei, în scădere cu 1,4% faţă de sfârşitul anului trecut.  Pe segmentul finanţărilor cu fonduri UE banca deţine o cotă de piaţă de peste 40% din proiectele aprobate (însumând circa 3,3 mld. euro) pentru investitori privaţi şi  autorităţi locale. În general, rezultatele BCR în perioada analizată  au fost influenţate covrşitor de provizionare, care a condus evident la creşterea costurilor. Astfel, cheltuiala netă cu provizioanele de risc pentru credite a crescut cu 63,8% în comparaţie anuală, ajungând la  2.635,2 mil. lei în primele nouă luni ale anului.

 

Deşi mic,  profitul există

Cu un profit net de doar 10 mil. lei, BRD se menţine pe plus, evoluţia fiind considerată de conducerea băncii drept pozitivă, în condiţiile în care şi rezultatele sale au fost influenţate de costul riscului. După primele nouă luni din 2012, banca a anunţat o creştere de peste 8% a portofoliului de credite şi de 5,4% a bazei de depozite. Cheltuielile operaţionale au fost reduse cu 4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar  a scăzut cu 6% (ajungând la 2.181 mil. lei), iar rezultatul brut din exploatare cu 7% (1.177 mil. lei).

Profitul net înregistrat la sfârşitul trimestrului al treilea, se precizează în comunicatul  transmis de bancă, a fost influenţat de un cost net  al riscului de 1.162 mil. lei, în creştere cu 58% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, determinat în principal de scăderea valorii garanţiilor asociate creditelor neperformante. Trimestrul al treilea al anului 2012 a confirmat tendinţa pozitivă în activitatea de creditare  constatată la sfârşitul primului semestru, superioară ritmului de creştere la nivelul sectorului bancar (+5%). Valoarea totală a creditelor brute acordate a ajuns la 36,25 mld. lei, cererea fiind alimentată în special de marile corporaţii şi de campaniile comerciale destinate promovării vânzărilor de credite imobiliare, mai cu seamă prin Programul „Prima Casă”, şi de credite de consum. Valoarea depozitelor clintelei a fost de 31,66 mld. lei, mai mare cu 5,4% faţă de primele nouă  luni din 2011 şi cu 4,5% comparativ cu 31 decembrie 2011.

 

Trend pozitiv

În ceea ce priveşte CEC Bank,  nu au fost făcute publice rezultatele pentru perioada analizată, în schimb precizăm că ocuparea celei de-a treia poziţii se bazează pe câştigarea a două puncte procentuale în ceea ce priveşte cota sa de piaţă raportat la volumul activelor bancare (de la 6,23%, la 30.09.2011, la 8,22%).

Şi cota de piaţă a Băncii Transilvania este în creştere, dar într-un ritm ceva mai lent. La finalul lunii septembrie a.c., profitul net al băncii a fost cu 30% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (265,43 mil. lei). Veniturile operaţionale au ajuns la 1.157,53 mil. lei, cu 13% peste  valoarea înregistrată la 20.09.2011. Trendul  ascendent a fost determinat de creşterea cu 38% a veniturilor din operaţiuni financiare şi cu 10% a veniturilor nete din comisioane, cu 9% a celor din dobânzi.

Cheltuielile nete  cu provizioanele din activitatea de creditare au reprezentat 277,62 mil. lei, în creştere faţă de cele aferente aceleiaşi perioade a anului trecut. Portofoliul său de credite, preponderent în lei,  era de 17.147 mil. lei, 64% fiind acordate companiilor, iar restul persoanelor fizice. Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezentau aproape 11% din totalul portofoliului de credite al băncii. Soldul provizioanelor era de 105,5%, în creştere anul acesta. Depozitele au înregistrat un plus de 13% faţă de sfârşitul anului 2011, soldul ajungând la 11.679 mil. lei. Principalele obiective pentru  perioada următoare sunt în continuare legate de eficienţă, creşterea cotei de piaţă şi a valorii de piaţă.

Raiffeisen Bank a pierdut ceva cotă de piaţă raportat la active, ceea ce s-a regăsit  în coborârea unei poziţii în clasament faţă de situaţia existentă după primele nouă luni din 2011. Profitul său net a crescut în primele trei trimestre cu 20,4%, de la 60 mil. euro, anul trecut, la 72 mil. euro.  Este banca cu cel mai bun profit realizat în perioada analizată, evoluţie care ilustrează  o adaptare corespunzătoare a strategiei sale la actuala perioadă. Provizioanele au fost majorate cu peste 43%, totalizând 74 mil. euro. Soldul creditelor a scăzut aici cu 4,3%, raportat la septembrie anul trecut,  de la 4,4 la 4,2 mld. euro. Împrumuturile pentru companii au reprezentat în septembrie a.c. 35,3% din soldul total, în declin faţă de anul trecut, în timp de ponderea creditelor de consum a avansat la 62%.

Depozitele au urcat cu numai 1,5% (3,81 mld. euro) Creşteri au înregistrat veniturile operaţionale (+1,3%)), veniturile nete din dobânzi (+17,2%), în vreme ce acelea provenind din comisioane au coborât cu 18,6%. Banca avea în septembrie a.c. 530 de sucursale, faţă de 544 cu un an în urmă. În acelaşi timp, numărul de angajaţi a scăzut de la 6.065 la 5.660. În prezent, se află în derulare procesul de transfer a 450 de angajaţi cu normă întreagă la un centru operaţional din Braşov.

UniCredit Ţiriac Bank şi-a păstrat poziţia în clasament, înregistrând în ultimul an o uşoară creştere a cotei de piaţă. În primele nouă luni din 2012 a realizat un profit net de 146,8 mil. lei (33,1 mil. euro), în creştere cu  cu 18,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Valoarea creditelor era de 17,6 mld. lei, în creştere cu 13,7% faţă de septembrie 2011, la o astfel de evoluţie contribuind şi  majorarea cu  45% faţă de începutul anului a portofoliului de împrumuturi pentru IMM-uri şi cu 21% a celor acordate companiilor de talie medie. Depozitele clienţilor au ajuns în septembrie a.c. la  12,4 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu peste 25% faţă de nivelul existent cu un an în urmă. Raportul dintre credite şi depozite a scăzut până la 142%, cu 14 puncte procentuale sub raportul afişat la 30 septembrie 2011. Rata solvabilităţii a urcat la nivelul de 12,72%, peste cel recomandat pentru piaţa bancară, iar costul anualizat al riscului a coborât de la 1,62%, în primul semestru, la 1,54%, după primele nouă luni ale acestui an.

Cea de-a două grupă valorică este deschisă de Volksbank România, bancă ce încearcă să-şi recâştige poziţia pierdută printr-o intensă mediatizare.  Este vorba de o grupă cu o evoluţie relativ constantă, în care singurele bănci care au urcat în ierarhia generală faţă de  septembrie 2011 sunt Garanti Bank, OTP Bank, Intesa Sanpaolo şi Carpatica,  care  a părăsit grupa a treia (bănci cu pondere sub 1% în volumul activelor). Sunt mişcări de mică anvergură, care nu influenţează semnificativ piaţa bancară în general, o piaţă în aşteptare, am putea spune, marcată de o economie locală în amorţire şi de un context economic dificil la nivel european.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats