Stabilitatea financiară – atuuri, probleme şi soluţii

Stabilitatea financiară – atuuri, probleme şi soluţii

Economia României deţine atuuri importante, cel mai important fiind stocul scăzut al datoriei publice, a arătat viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, în cadrul Raportului asupra Stabilităţii Financiare. În acest moment stocul al datoriei publice este de 37,4% din PIB, una dintre cele mai mici rate din UE.
Acest avantaj e susţinut şi de scăderea riscului de refinanţare datorită în principal extinderii semnificative pe parcursul ultimilor şase ani a maturităţii datoriei publice ( practic, o dublare, atât pe segmentul de eurobonduri, de la 4 ani la 8,1 ani, cât şi pe segmentul intern, de la 1,6 ani la 3,5 ani, media rezultată fiind de 5,8 ani, cu o creştere mai mică de la cei 4,1 ani din 2011, urmare a deplasării către oferta în monedă naţională.
Una peste alta, datoria publică este în proporţie covârşitoare contractată pe termen mediu sau lung (94 la sută din total) şi bine echilibrată între piaţa internă (48%) şi piaţa externă (52%).
Un alt atu subliniat de BNR este existenţa unor rezerve internaţionale importante (36,7 miliarde euro în valută plus aur la 30 noiembrie 2017), cu observaţia importantă că acestea au un rol preventiv şi nu de a fi utilizate în orice condiţii.
În fine, alte atuuri importante sunt creşterea economică de 6,9% (valoare ajustată sezonier) consemnată pe primele trei trimestre ale anului în curs şi nivelul relativ scăzut al şomajului, aflat pe o traiectorie descendentă (4,9% şomaj BIM în octombrie 2017 faţă de 5,6% în urmă cu un an).
Din păcate, însă, aceste atuuri nu au fost gestionate în sensul consolidării stabilităţii financiare iar orientarea excesivă către consum în dauna investiţiilor publice şi a exporturilor (schimburile comerciale şi-au schimbat efectul de la plus la minus pentru creşterea economică) au condus la mai multe probleme identificate în Raport.
Cele mai importante sunt creşterea deficitului bugetar structural ( de unde şi avertizarea primită de la Comisia Europeană în acest sens, cu solicitarea de ajustare) , creşterea deficitului comercial, deplasarea prea rapidă a ratei inflaţiei spre intervalul superior al ţintei urmărite de banca centrală, precum şi evoluţiile cursului de schimb euro/leu şi a ratei dobânzii pe piaţa interbancară ( deşi stabilizate, au trecut de valorile urmărite pentru asigurarea echilibrelor macro).
Pentru atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, Raportul BNR propune o serie de posibile măsuri privind: reducerea riscului de refinanţare a datoriei publice, inclusiv prin măsuri de continuare a creşterii maturităţii instrumentelor de datorie, alinierea deficitului structural la obiectivul pe termen mediu, creşterea capacităţii debitorilor de a face faţă unor evoluţii nefavorabile, ţintirea mai bună a programului Prima Casă din punct de vedere social, recapitalizarea firmelor cu capitaluri proprii sub pragul minim reglementat, precum şi revizuirea condiţiilor de intrare şi ieşire de pe piaţă a firmelor.
De asemenea, Banca Centrală recomandă îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă, reducerea ratei de subutilizare a forţei de muncă, inclusiv în ceea ce priveşte disparităţile regionale, şi creşterea predictibilităţii cadrului legislativ.
Sunt propuneri constructive pentru plasarea României pe o poziţie financiară solidă pe termen mediu şi lung. Care vin să utilizeze de o manieră utilă atuurile incontestabile pe care le avem şi care nu ar trebui irosite pentru tentaţia consumului de moment în detrimentul dezvoltării durabile. Rămâne ca şi factorii de decizie, inevitabil supuşi presiunilor politice, să preia cât mai multe din aceste recomandări.

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats