Syneto – compania care protejează datele, cel mai important activ al oricărei firme

Ce se poate naște atunci când se întâlnesc patru pasionați de tehnologie – trei români și unul italian? O companie de succes în domeniul IT, cu performanțe deosebite în foarte multe țări. Iată cum arată povestea acestui business, spusă de Vadim Comănescu, partea română a businessului.

Pentru început am dori să ne spuneţi cum şi de unde a început povestea Syneto? De unde aplecarea spre domeniul acesta? Cum a apărut ideea? Cu ce se ocupă, concret? Cum a decurs dezvoltarea?

La jumătatea anilor 2000, un antreprenor italian pasionat de tehnologie, Lorenzi Marco,  vine în România – la Timişoara. După un exit de succes ca şi CTO al unuia dintre primii Inter­net Service Provider în Italia, e în căutarea unor parteneri cu care să înceapă un nou „ven­ture”, având la dispoziție resursele financiare pen­tru un „bootstrap” a unei companii în tehno­logie. Se orientează către persoane tinere, proaspăt absolvenţi de Politehnică – Calcu­latoare şi Electronică – dar cu un oarecare simţ antreprenorial, pregătiţi să încerce ceva nou, o aventură antreprenorială. Aşa se naşte Syneto, o companie de tehnologie (pasiunea majoră a celor 4 acţionari), o companie care porneşte într-o călătorie oarecum aparte în peisajul ro­mâ­nesc şi anume de a-şi crea propriul pro­dus, propriul destin în condițiile în care marea majoritate a com­paniilor software şi tehnologie se focalizează în continuare pe outsourcing, pe lucrul pe proiect pentru marile multinaţionale de peste ocean.

La începutul anilor 2009 am intuit că lumea „informaţiei şi a datelor” va exploda, atât pentru consumers cât şi pentru companii. Uitându-ne în jur am văzut că soluţiile de stocare de date inteligente erau deţinute de câţiva jucători puternici, americani, şi că cele pentru companiile mici şi mijlocii lipseau cu desă­vârşire.

De ce focalizarea pe companii mici şi mijlocii?

Prima piaţă pe care am atacat-o a fost cea din nordul Italiei – evident pe motiv că unul dintre fondatori era italian care era şi singurul care avea abilităţi de vânzare. Nordul Italiei este o zonă în principal compusă din companii mici şi mijlocii (sunt peste 4.000.000 de IMM – unde IMM este o companie care după Eurostat are până în 250 de angajaţi şi 50 de milioane de euro cifra de afaceri).

Considerăm că IMM-urile sunt motorul economiei şi ca şi viziune strategică, ne dorim, ca prin tehnologie să le ajutăm să rămână competitive, într-o lume globalizată.

În 2010 se naşte primul produs de stocare de date compus din software-ul proprietar Syneto Storage OS plus arhitecturi hardware alese de inginerii Syneto. Astfel, compania începe să ofere un produs „all-in-one”, hardware plus software, pentru infrastructura IT a companiilor mici şi mijlocii (segmentul manufac­turier, administraţie publică, educație, retail etc.). Principalele atuuri ale primului produs de stocare de date erau garanţia integrităţii date­lor, scalabilitate aproape „infinită”, sisteme native de backup şi recuperare a datelor.

Un lucru interesant îl reprezintă modul în care compania a fost dezvoltată în următorii 5 ani – un lucru destul de rar în tehnologie – şi anume creşterea organică. Syneto a fost prima companie timişoreană care în anii 2010 a adoptat metode noi, ino­vative de dezolvare software tip agile, com­pania reuşind să dezvolte produsul alături de clienţi, pentru exigențe reale ale pieţei. De obicei, marea majoritate a startupurilor îşi petrece ani întregi în incubare, runde şi runde de finanţări ca, în final, să iasă cu un produs pe care piaţa nu îl consideră valid.

Între 2010 şi 2015 compania a păstrat o creşte de peste 50% year-over-year. În 2015, pe baza inovaţiilor din tehnologie, identifică un nou trend în piaţă – hiperconvergența – care reprezintă unificarea conceptelor de virtua­lizare, stocare de date, plus gestiunea părţii de rețelistică a unei companii, într-un unic produs. În 2015 se naşte ca evoluţie a experienței acumulate în lumea „data storage”, produsul cel mai important din istoria Syneto – Hyper Series.

Se spune că informaţia este unul dintre cele mai de preţ active ale unei companii. Cum îi ajutaţi pe antreprenori să aibă grijă de acest activ? Care sunt principalele produse dezvoltate şi cărui segment de agenţi economici sunt destinate?

În acest moment, inovaţia Syneto o reprezintă gama de produse Hyper Series. Aceste produse permit unei companii să ges­tio­neze într-un mod unificat, simplu, protejat întreaga infrastructura IT ca şi „private/hybrid cloud”.

Întradevăr datele reprezintă cel mai impor­tant asset al unei companii – al antreprenorilor – „data is the new oil”, cum se spune mai nou. Avantajele produsului Syneto sunt focalizare pe 3 axe:

Protejare – produsele Syneto conţin mecanisme native de protecţie a datelor în scopul de backup şi disaster recovery. Este unul dintre avantajele competitive majore ale produsului.

• În caz de failure complet al infras­tructurii (hardware / software) produsele Syneto garantează un timp de „back to production” de mai puţin de 15 minute faţă de produsele de pe piaţă care au un standard de aproximativ 8 ore. Ţinând cont că activitatea unei companii mo­derne este complet ghidată de tehno­logie în ziua de astăzi, dacă infras­tructura IT nu funcţionează, compania în general nu funcționează. Astfel, în loc de o zi de pauză care costă până la sute de mii de euro dacă eşti o companie de producţie, cu Syneto reduci acest timp la maxim 15 minute, reducând masiv pierderile economice.
• În ziua de azi, atacurile cibernetice reprezintă mai mult de 22% din motivele pentru care o companie mică sau mijlocie îşi pierde datele. Peste 90% dintre companiile mici şi mijlocii care îşi pierd datele după un an dau faliment, spun majoritatea studiilor din lume. Syneto are un sistem de backup integrat de tip „maşina timpului” care face da­tele imune la „criptare” de tip ransom­ware. Cu un singur click o companiei se întoarce în timp, cu câteva secunde înaintea atacului ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Acest lucru elimină plata pentru chei de „decriptare” a datelor către hackeri, salvând zeci de mii de euro companiilor.
• Syneto conţine sisteme de replicare a datelor în „cloud” pentru a proteja complet datele şi în cazul „dezastrelor fizice”.

Simplitate – gestiunea unei infrastructuri IT pentru o companie mică e complicată mai ales în contextul în care nu există multe resurse – cel mai probabil un singur IT manager care trebuie să gestioneze tot. De obicei, plătesc zeci de ore instalare şi consultanță altor com­panii pentru a putea să îşi instaleze / cumpăra un produs de ultimă generaţie. Cu Syneto timpul de gestiune se reduce cu 80%, oferind o unică consolă de gestiune pentru tot IT-ul, permiţând persoanei tehnice să se focalizeze pe inovaţie pentru business şi nu doar gestiune de componente IT.

Accelerare – software-ul Syneto conţine o tehnologie proprietară care accelerează de până la 5 ori aplicaţiile de business gen ERP, CRM, sau orice altă bază de dată care rulează în interiorul produsului Syneto. Astfel creşte productivitatea companiei, angajaţii ne mai aşteptând „după software” în activitatea cotidiană.

Sunteţi o firmă româno-italiană: de ce Italia? Cum aţi ajuns în legătură cu partenerul italian? Ce vă leagă: care sunt valorile pe care se bazează compania Syneto? Era/este România o piaţă prea mică pentru a susţine dezvoltarea unei companii ca a Dvs.?

De ce Italia? Deoarece unul dintre asociaţi este italian. Ne-am cunoscut după facultate, având pasiune comună pentru tehnologie.

De ce Italia ca piaţă principală? Din punct de vedere economic Lombardia are un PIB de peste 350 de miliarde de euro, fiind una dintre cele mai importante regiuni economice din Europa (partenerul italian e din Brescia – Lombardia). Din câte ştiu, la ultimele statistici România era undeva peste 160 de miliarde PIB, deci undeva la jumătate faţă de zona Lombardia. Nu neapărat va­loa­rea PIB-ului e factorul determinant, deşi dovedeşte diferenţa de valoarea a pie­ţei, dar mai există şi alţi factori pe care eu îi consider relevanţi:

Produsul Syneto costă peste 25.000 €, o cifră care pentru majoritatea compa­niilor mici şi mijlocii din România este încă o sumă prohibitivă. De ce? Eu con­sider că la fel cum există în continuare diferenţa de 1 la 3 între salariile medii din Italia şi România, cam 1550 € la 500 de euro, la fel se întâmplă şi cu puterea de cumpărare în rândul com­paniilor mici şi medii.

Există şi o problemă serioasă de cultură din punct de vedere al investițiilor în IT. Mulţi antreprenori sunt pe modelul „mie nu mi se întâmplă”, „nu avem nevoie de aşa ceva”, „pe stick, datale stau bine”, mentalităţi care probabil că urmează ca să fie schimbate. De asemenea, de multe ori, la prima ocazie în care compania are un profit, banii se cheltuie pe beneficii personale – gen maşină.

România e încă concentrată în jurul a câteva mari oraşe în care „domnesc” multe multinaţionale. Din păcate, decizia de achiziție a produselor IT în aceste multinaţionale nu se ia în România, se ia în ţara mamă, de multe ori IT-ul acestor companii neavând puterea să aleagă un brand diferit faţă de ţară mamă. Mai ales un brand emergent, precum Syneto.

Care ar fi dimensiunea actuală a firmei în cifre? Ce se desfăşoară în România şi ce se derulează la Milano, în Lombardia?

Syneto în momentul de fată e structurat între 3 ţări europene: Centru R&D, technical support, operations în România, la Timişoara, Headquarter comercial – Brescia Italia, Centru assembly and manufacturing hardware în Belgia.

Suntem în target ca 2018 să îl finalizăm cu valori ale achiziţiilor produselor Syneto în Europa de peste 10 milioane de euro. O parte din acest total facturat rămâne canalului de distributori şi revânzători, Syneto operând printr-un canal indirect de vânzare. Syneto în acest moment susţine o creştere de 100% YOY.

În acest moment, compania are peste 1000 de clienţi pe piaţa europeană precum: LG Italia, Universitatea din Milano, Forţele Aeriene Italiene, Universitatea din Bruxelles, Calzedonia şi mulţi alţii.

În 2017 compania a semnat noi parte­neriate de distribuţie în: Marea Britanie, Franţa, Spania, Portu­galia, Polonia şi Africa de Sud, par­teneriate care preconizăm că vor asigura într-un mod substanţial în următorii ani creşterea companiei.

Cum arată concurenţa în pieţele în care activaţi şi ce anume face diferenţa între oferta Syneto şi respectiv cele ale concurenţei?

Unul dintre motivele pentru care suntem atât de entuziasmaţi de munca noastră e că facem competiţie directă cu giganţii: HP, Dell, IBM, Lenovo, Fujitsu sau alte startupuri Ameri­cane. Avantajele faţă de competiţie sunt: Tehnologice (cele precizare anterior); agili­titate – fiind mai mici, ne mişcăm mai repede şi răspundem rapid exigențelor păstrând spiritul inovativ; O poziţionare pe piaţa „market fit” aleasă după ani întregi de analiză – produsul acoperă o piaţă de la 19.000 €  până la 40.000 € ca şi valoare conţinând avantaje tehnologice care se regăsesc în produse super enterprise care costă peste 100. 000 €.

Pentru domeniul Dvs de activitate e nevoie de forţă de muncă de un înalt nivel de calificare: cum îi găsiţi, cum îi specializaţi şi cum vă asigurată că vor lucra cât mai mult timp în companie?

Da, e nevoie de o forţă de muncă extrem de calificată de la: ingineri software, data analists, system engineers, testers şi aşa mai departe. Extrem de important de precizat este că avem nevoie şi de o forţă de vânzări extrem de calificată deoarece valoarea produsului mediu fiind mare, vânzarea este una „de valoare”, astfel că persoanele de sales au nevoie să înţeleagă concepte tehnlogice avansate, să fie în măsură să analizeze curent infrastructuri IT şi să găsească soluţiile optime.

În acest moment pe partea tehnologică  com­petiţia e mare în Timişoara. Faptul că suntem o companie de „produs”, nu de out­sourcing, faptul că creăm o tehnologie data­center extrem de complexă motivează per­soane extrem de pregătite să dorească să vină în Syneto – pentru challenge. Sigur din punct de vedere economic au avantaje, fiind o com­panie care ne poziţionăm ca nivel salarial peste 70% din media pieţei.

Încercăm să creăm un mediu diferit faţă de stilul corporate, să punem accent pe valorile umane şi relaţia dintre oameni în loc de procese. Oamenii se implică în comunitate, participă ca şi speakeri la conferinţe, orga­nizează workshopuri de tehnologie în comu­nitatea timişoreană. În centrul Timișoarei am organizat nişte birouri moderne, amenajate extrem de „cozy”, un feeling diferit. Oamenii au multe beneficii de la asigurări medicale pri­vate, work from home, orar aproape liber, teambuildinguri şi conferinţe de training plătite de companie, cărţi, cursuri.

E un domeniu în care, fără îndoială, e nevoie de multă muncă. Dar şi de investiţii… Cum aţi colaborat cu instituţiile financiare? De ce ING România?

Cu instituțiile financiare din România a fost o luptă grea la început. De ce? Deoarece majoritatea nu înţelegeau modelul nostru de business. Asseturi intangibile? Software? Ah, noi dorim doar garanţii tangibile, nu înţelegem ce e software-ul, nu putem finanţa.

În continuare sunt multe bănci cu care am discutat și am înțeles că în politica lor nu există nici o des­chidere pentru companii de tehno­logie precum noi. Răspunsul lor e simplu: departamentul nostru de risc nu a mai întâlnit aşa ceva, aşa că nu ştim să evaluăm. De ce? Deoarece multe companii care fac software nu au partea de centrală în România. Banii sunt gestionaţi în altă parte.

ING România a fost una dintre singurele bănci care a înţeles modelul nostru de business, a înţeles produsul, şi sincer a văzut potenţialul. Sunt cu ei de ceva timp şi au putut fi martorii creşterii exponenţiale a companiei. Cred totuşi că deschiderea asta din partea lor provine şi de la faptul că ei mai nou se numesc „o companie de tehnologie în domeniul financiar, nu o com­panie financiară care utilizează tehnologie”. E o diferenţă mare.

Ce planuri pe termen mediu şi lung aveţi? Ce urmează să mai dezvoltaţi şi în ce pieţe?

Compania doreşte să devină un producător de referinţă în mediul european. Vrem să schimbăm ideea că tehnlogia vine doar de peste ocean – America şi Asia.

Urmează să investim în creşterea vân­zărilor și a marketingului în ţările europene, să mărim şi să extindem pe termen scurt canalul de distribuţie a produselor în ţări precum: Franţa, Germania, Spania, Irlanda. Pe termen mediu începem să ne gândim încet, încet la ţările din estul Europei care reprezintă, cu siguranţă, o piaţă „emergentă”.

Cum vedeţi mediul de afaceri bănăţean: ce plusuri şi ce minusuri are? Ce viitor de dezvoltare are?

Cu siguranţă, în ultimul timp am extrem de puţin contact cu mediul de afaceri bănăţean. Nu există dubiu că el se dezvoltă şi că invesţiile în Timişoara, din multe puncte de vedere, cresc. Eu personal aş dori să văd două chestiuni care cresc (nu doar în mediul bănăţean, ci în general în România):

Tinerii să adopte mai mult calea antrepre­noriatului. Nu e simplu, este extrem de dificil, dar satisfacţiile sunt mari. Unul dintre sfaturile mele pentru majoritatea cunoscuţilor din Timi­şoara: nu ajunge doar să creăm un soft­ware interesant – mai trebuie să îi facem şi marketing şi să îl şi vindem – cultură care lipseşte complet la noi. Sunt extrem de buni tehnic, doar că ne lipsesc skillurile comerciale (nu e de mirare după atâţia zeci de ani de comunism – e oarecum educaţia pe care am primit-o). Aşadar, făceţi companiile voas­tre, creaţi produsele voastre, urcaţi în avion şi mergeţi să găsiţi clienţi.

Ar fi interesant dacă ar exista şi nişte fonduri de investiții serioase tip angel care să susţină într-un mod serios scena startu­purilor timişorene. Sunt nişte încercări oare­cum incipiente, dar e cale lungă. E posibil să fie şi unul dintre factorii demotivanţi din punct de vedere antreprenorial – e nevoie şi de bani să creşti. Sigur că nu mulţi sunt dispuşi să semneze o ipotecă, scrisori în alb şi toate celelalte la bănci. Dacă crezi, sigur faci şi asta (cum am făcut şi noi la început) doar că ar fi ok dacă ar exista şi modalităţi alternative.

România natală sărbătoreşte anul acesta Centenarul. Cum o vedeţi astăzi şi cum vă doriţi să fie ea peste  20 de ani ?

Aș vrea să văd claritate în strategia vii­toare, dezvoltare, o Românie mai puţin co­ruptă. Ne dorim cu toții, cu siguranţă, un alt tip de infrastructură. Și mai vreau o țară cu un mediu antreprenorial mai activ din punct de vedere tehnologic, deşi sunt semne relativ bune la Cluj, Timişoara, Bucureşti şi Iaşi. Dar totul e concentrat în 4 locaţii, după părerea mea.

Norel Moise