Mai mult de 30 de milioane din Uniunea Europeană figurau în evidenţe ca suferinzi de diabet în anul 2014, potrivit celor mai recente date, publicate de Eurostat la începutul acestei săpătămâni pentru a marca Ziua Internaţională a Diabetului – 14 noiembrie. Spre deosebire de alte clasamente europene, România figurează aparent bine, cu un procentaj relativ redus (locul 5 între cele 28 de state), alături de Suedia.
Însă, la fel ca şi în economie ( subiect mult mai la modă în aceste zile dar conexat la bolile cronice) aparenţele înşeală, dacă datele nu sunt interpretate şi verificate. Hai ne uităm la dispunerea pe vârste a acestei afecţiuni cronice, cea mai răspândită şi cu cele mai mari costuri pentru sistemele de sănătate publică (vezi graficul cu dispunerea diabetului pe grupe de vârstă şi nivel de educaţie).
Grafic Dispunerea diabetului pe grupe de vârstă şi nivel de educaţie
Ponderile cele mai însemnate în totalul persoanelor bolnave le deţin grupele de vârstă de la 75 de ani în sus ( 19,6%) şi 65 – 74 de ani (16,3%). Cu alte cuvinte, oricât de cinic ar suna, pentru a te putea înregistra ca bolnav de diabet, trebuie să fii depistat şi să mai fii în viaţă. Ceea ce pare a fi o mare problemă pentru ţări precum balticele Lituania şi Letonia sau pentru România.
Doar din aceste motive, ele apar intercalate cu nordicele Danemarca, Suedia, Irlanda sau cu Belgia şi Olanda. Pur şi simplu, programele de sănătate publice slabe şi speranţa de viaţă relativ scăzută reduc statistic incidenţa diabetului. Multe persoane decedează ( inclusiv din cauze legate de diabet, boală tăcută ce afectează mai multe organe interne) ÎNAINTE de a apuca să intre în statistici.
Desigur, după cum se vede clar şi din analiza Eurostat, nivelul de educaţie generală şi de educaţie sanitară (altminteri aproape sublimă la noi, din lipsă de interes şi fonduri alocate ) joacă un rol foarte important. Incidenţa dublă în rândul celor cu nivel redus de educaţie faţă de cei cu educaţie superioară sau medie este edificator.
În treacăt fie spus, această boală, pe lângă predispoziţia genetică şi expansiunea alimentelor procesate, ţine şi de calitatea alimentaţiei. Unde românii nu excelează, în pofida celei mai ridicate proporţii alocate alimentelor în coşul de consum la nivelul UE, iar asta nu doar din cauza nivelului redus al veniturilor.
Se va putea spune că cea mai ridicată proporţie a persoanelor care suferă de diabet se regăseşte în Franţa. Ţară dezvoltată, cu o alimentaţie de calitate şi cu cel mai performant sistem de sănătate la nivel european. Dar asta se întâmplă numai pentru că cei suferinzi sunt depistaţi la timp, se alocă fonduri pentru programele naţionale de profil iar tratamentul se face corect.
Observaţi cum Ungaria se află lângă Finlanda iar Cehia aproape de Germania. Ceea ce arată că genetica joacă un rol important dar şi că tendinţa de a aplica copy-paste după posibilităţile locale de bani metodele occidentale poate da rezultate în a salva vieţi.
Grafic – Frecvenţa diabetului în ţările UE
Cu 4,8% (ceea ce face ca numărul celor depistaţi şi înregistraţi ca atare să se ducă spre pragul de 1 milion de români) ţara noastră pare că stă bine faţă de alte state europene şi faţă de media europeană de 6,9%. Dar ritmul în care se extinde această problemă de sănătate publică este unul de-a dreptul alarmant.
Federația Asociațiilor Diabeticilor din România:
„În 2015 Ministerul Sănătății indica numărul persoanelor cu diabet aflate în evidențe 999.192 (+8,73%) și numărul de persoane diagnosticate în cursul anului 2015 a fost de 73740 (202 cazuri noi pe zi). Conform CNAS între 2006 și 2016 numărul persoanelor pentru care s-au decontat tratamente pentru diabet s-a dublat iar costurile au crescut de 6 ori.”
„Diabetul de tip 1 și 2 sunt boli cronice pentru care nu a fost găsit încă vreun leac și care necesită o monitorizare continuă și atentă pentru a fi controlate. Fără a avea un sistem corespunzător de administrare a bolii persoanele cu diabet pot înregistra niveluri foarte ridicate ale glucozei în sânge ceea ce conduce la alterarea diferitelor organe și țesuturi.”
Consecinţe
„Boli cardiovasculare: aceste complicații tardive ale diabetului afectează inima și vasele de sânge și pot conduce la situații extrem de grave cum ar fi afecțiunile coronariene ale inimii sau infarctul miocardic. Bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală de deces a peste 50% din persoanele cu diabet zaharat.
Boli ale rinichilor (nefropatia diabetică): se poate ajunge la încetarea completă a funcționării rinichilor ceea ce necesită dializă sau transplant.
Boli ale nervilor periferici (neuropatie diabetică): poate conduce la ulcerații și în cazuri extreme la amputarea degetelor sau a picioarelor. Pierderea sensibilității reprezintă un risc deosebit de grav deoarece aceasta permite ca răni relativ ușor de tratat să se dezvolte neobservate și să conducă la stadii periculoase de infectare care să necesite amputații.
Boli de ochi (retinopatie diabetică): această afecțiune este caracterizată prin deteriorarea retinei care poate duce în cazuri extreme la pierderea vederii.”
Şi acum poanta. Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a prezentat (în acelaşi an 2014 pentru care figuram onorabil potrivit Eurostat şi doar 11% din fondurile pentru sănătate au fost alocate tratării diabetului ) rezultatele unui studiu referitor la această boală cronică, realizat pe un eşantion reprezentativ de 3000 de persoane.
Cunoscut sub numele PREDATORR (Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi), acesta a plasat România pe locul 1 în UE la prevalenţa reală a diabetului, cu o estimare probabilă de 11,6% şi un număr de persoane afectate situat între 1.535.413 – 1.967.200 persoane.
Cu alte cuvinte, avem o mare problemă pe care o gestionăm necorespunzător din fonduri publice, pentru că, atâta vreme cât unii indicatori arată bine, ne facem că nu vedem realitatea. Concret, cea mai mare problemă la pensie nu va fi mărimea în valori nominale (cele reale nu le garantează nimeni) ci dacă o mai apuci şi în ce condiţii de sănătate sau boală beneficiezi de ea.
COMMENTS