Creșterea PIB de la un trimestru la altul, recalculată de la 0% la +0,1%. Cu 0,8 puncte procentuale pierdute la capitolul civilizaţie

Creșterea PIB de la un trimestru la altul, recalculată de la 0% la +0,1%. Cu 0,8 puncte procentuale pierdute la capitolul civilizaţie

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 4% brut în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent, deşi valoarea absolută a fost reevaluată în sus de la 176,7 miliarde lei la 180,5 miliarde lei, diferenţa de circa 3,8 miliarde lei fiind echivalentă cu o creştere de două procente după recalculare.

Singura explicaţie este că şi deflatorul utilizat la ajustarea rezultatelor nominale a fost majorat pe măsură, aşa încât păstrarea rezultatului iniţial să fie acoperită logic. Implicit, ar rezulta că preţurile din economia romţnească au avansat mai mult decât s-a crezut iniţial.

Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2, cu observaţia că în primul tabel nu s-a schimbat valoarea de creştere comunicată la Eurostat (4,2% ajustat sezonier) dar în al doilea, faţă de prima variantă provizorie, nu mai avem creştere zero de la un trimestru la altul ci +0,1%.



Evoluția produsului intern brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent (%, serie ajustată sezonier)

Trimestrul I II III IV
2016 4,3 6 4,1 4,9
2017 5,9 6,1 8,4 6,6
2018 4,2

Evoluția produsului intern brut trimestrial faţă de trimestrul precedent (%, serie ajustată sezonier)

Trimestrul I II III IV
2016 1,4 1,4 0 2
2017 2,4 1,6 2,2 0,3
2018 0,1

Sursa: INS

De reţinut, valoarea de circa 180,5 miliarde lei obţinuţi nominal în primul sfert al anului, a fost ajustată sezonier la 226,3 miliarde lei (cu 3,6 miliarde lei în plus faţă de varianta provizorie 1).Explicaţia este că, în mod obişnuit, primul trimestru are o pondere în PIB per total an undeva sub 20% faţă de cele 25% care ar fi revenit în mod proportional şi trebuie adus în termeni comparabili.

Pe scurt, economia a produs 180,5 miliarde lei dar este ca şi cum ar fi produs 226,3 miliarde lei, potrivit metodologiei standard utilizate în toată Europa. Startul de an sub aşteptări ar presupune o performanţă medie până la finalul lui 2018 de peste şase procente şi jumătate creştere economică pe trimestru faţă de acelaşi trimestru din 2017 pentru a mai bifa prognoza oficială de 6,1% pentru anul în curs.

Ar mai fi de observat că există o mica reaşezare între cele două variante provizorii, cea de repartizare între valoarea adăugată brută şi impozitele nete ( de la 3,2% plus 0,8% iniţial la 3,1% plus 0,9% acum, care a adus impozitele în postura de a contribui cu peste 22% la avansul PIB, situaţie nefirească la un nivel usual de circa zece procente).

Precum şi două foarte mari reaşezări de procentaje, de la o contribuţie 0 ( zero) tocmai până la +1,7 puncte procentuale a variaţiei stocurilor la creşterea de 4% a PIB şi una de triplare a contribuţiei negative a importului net, de la un relativ rezonabil -0,6% din PIB (iniţial), până la un îngrijorător -1,8% din PIB ( prin proporţiile relative la creşterea economică, în raport cu care a ajuns să reprezinte 45%) a exportului net de bunuri şi servicii. Puse cap la cap este ca şi cum am produce destul de mult pe stoc şi am consuma, în schimb, tot destul de mult din import.

De reţinut, creșterile salariale substanţiale din sectorul bugetar (vizibile în indicele de preţ de +16,3%) au amplificat, pe baza metodologiei utilizate la calculul PIB, cu 0,3% rezultatul economic deşi nivelul lor excesiv faţă de avansul PIB a afectat echilibrele macroeconomice. A apărut şi o creştere de preţ îngrijorătoare, de 17,3% în sectorul construcţiilor, deşi acesta a fost singurul în declin (-2,1%), rezultatul pe PIB fiind nul.

PIB – serie brută – pe categorii de resurse în trimestrul unu 2018 și efectul acestora

Evoluție Efect
Sectorul Realizări Volum Preț PIB
(miliarde lei) (%) (%) (%)
Industrie 40,35 4,4 4,7 1
Comerț, transport, reparații auto, hoteluri etc. 36,35 3,7 6,3 0,8
Administrație publică, învățământ, sănătate etc. 27,86 2,1 16,3 0,3
Tranzacții imobiliare 14,73 1,5 0,1 0,1
Activități profesionale, servicii suport etc. 10,65 5,6 2,6 0,3
Informații și comunicații 10,49 5,4 1,9 0,3
Spectacole, reparații uz casnic, alte servicii 6,41 5,1 7,8 0,2
Intermedieri financiare și asigurări 6 0,9 3,2 0
Construcții 5,78 -2 17,3 0
Agricultură, silvicultură, pescuit 3,35 6,7 6,6 0,1
Valoarea adăugată brută 180,51 4 5,8 3,1
Impozite nete pe produs 18,55 8,6 -0,9 0,9
Produsul Intern Brut 164,2 5,7 6,1 4

De reţinut, la nivelul volumului nominal de realizări, activităţile de spectacole, reparații uz casnic, alte servicii şi de intermedieri financiare și asigurări au trecut în faţa construcţiilor, după cum şi activitățile profesionale, servicii suport etc. au trecut din nou înaintea sectorului de informaţii şi comunicaţii în formarea valorii adăugate brute în economie.

În ce privește utilizarea PIB, se observă cum majorarea consumului final al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică, cu 3,7% din cele 4% brut consemnate per total.

O evoluţie pozitivă a avut-o formarea brută de capital fix, în creştere semnificativă ( +13,8%) la un indice de preţ rezonabil (+3,0%) ceea ce a adus un punct procentual în plus pentru creşterea economică pe primul trimestru din 2018.

Contribuția categoriilor de utilizări la formarea și creșterea PIB pe trimestrul unu 2018 – serie brută –

Evoluție Efect
Sectorul Realizări Volum Preț PIB
(miliarde lei) (%) (%) (%)
Consumul final efectiv total 146,21 3,9 5,9 3,1
-Consumul final individual efectiv al 128,18 4,1 4,4 2,9
gospodăriilor populației
–Consumul final al gospod. popul. 113,69 5,9 3,2 3,7
–Instituțiile fără scop lucrativ în serviciul 0,69 1,9 2,8 0
Gospodării populaţie
–Consumul final individual al admin. publice 13,8 -9,4 15,3 -0,8
-Consumul final colectiv al administrației publice 18,03 1,9 18,2 0,2
Formarea brută de capital fix 37,76 13,8 3 1
Variația stocurilor n.a. n.a. n.a. +1,7 !!
Exportul net de bunuri și servicii -3,46 n.a. n.a. -1,8
Export de bunuri și servicii 95,75 8 4,3 4,2
Import de bunuri și servicii 86,1 11,5 3,5 6
PIB 180,51 4 5,8 4

Din păcate, am consemnat şi un recul de 0,8 puncte procentuale al PIB rezultat din performanţa cu aproape zece procente mai slabă, la un indice de preţ umflat cu 15,3% a consumului final individual al administraţiei  publice. Ce înseamnă această sintagmă, cităm din comunicatul oficial al INS: „învăţământ, sănătate, securitate socială şi acţiuni sociale, cultură, sport, activităţi recreative şi colectarea de deşeuri menajere”. Într-un cuvânt, e vorba despre civilizaţie.

COMMENTS

Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats