Dragoş Neacşu, CEO EAM, Preşedinte AAF: Marcarea la piaţă, un imens beneficiu pentru industria fondurilor

Dragoş Neacşu, CEO EAM, Preşedinte AAF: Marcarea la piaţă, un imens beneficiu pentru industria fondurilor

Dinamica şi performanţa unei pieţe e setată de caracteristicile companiei lider. Dinamica şi performanţele liderului sunt date de managementul vizionar şi echilibrul echipei. Acest algoritm simplu explică, poate, saltul spectaculos al ultimilor ani în industria fondurilor. Am stat de vorbă despre provocările sectorului cu Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management şi Preşedinte AAF.

Lista actelor normative ce trebuiau adoptate pentru industria fondurilor era una lungă la începutul anului 2014: ce s-a realizat, ce restanţe sunt?

Din punctul de vedere al reglementării, elementul major la care am trudit împreună cu CNVM şi apoi cu ASF a fost transformarea vechiului Regulament 15 (emis înainte de intrarea României în UE) în noul Regulament 9/2014. Aceasta a fost cea mai mare realizare, aşteptată de 5-6 ani de întreaga industrie, prin apariţia regulamentului fiind finalizată grosso modo introducerea în legislaţia română a Directivei europene UCITS IV în materie de fonduri deschise de investiţii, denumite şi fonduri mutuale.
Este un regulament foarte trudit, a venit la începutul lunii iunie 2014, cu un termen de implementare de 180 de zile, până în 12 decembrie trebuia să depunem cu toţii prospectele fondurilor existente pentru a fi reautorizate pe noua reglementare. Industria a făcut acest efort ca să se încadreze până la finele lui decembrie 2014 în procesul de reaşezare a documentelor şi, într-o măsură mai mică sau mai mare, după caz, chiar a fluxurilor de operaţiuni, a procedurilor interne, redefinirea rolurilor unor profesionişti, job-uri noi, dezvoltări la nivel de sisteme informatice, renegocierea unor clauze comerciale. A fost o activitate foarte complexă, iar pregătirea s-a întins pe nişte ani, vârful aisbergului fiind momentul în care mergi şi depui spre autorizare întreg pachetul de documente aferente fondurilor de investiţii. Ne bucurăm să putem spune că după trei luni intense, Erste Asset Management este primul SAI cu toate cele 11 fonduri autorizate pe acest regulament! Am colaborat bine cu ASF în această lungă iarnă a împăcării noastre întru schimbare şi nu a fost puţin lucru: ASF a primit mai mult de 70 de fonduri spre revizuire şi modificările aduse documentelor sunt masive cantitativ şi majore calitativ.

Ce beneficii vor apărea?

Implicaţiile cele mai mari pentru evoluţia fondurilor sunt cele ce ţin de simplificarea întregii documentaţii. Este mai simplu deja decât acum 7-8 ani, când am avut ultimul exerciţiu major de autorizare, pe baza precedentului regulament. Dar încă este loc de simplificat, tocmai în ideea că sunt de evitat repetări ale unor fragmente de conţinut, în mai multe documente, şi ar trebui să mergem inclusiv pe o simplificare a numărului de documente care intră în calupul autorizării unui fond de investiţii. Nevoia de simplificare se traduce şi în reducerea timpilor de autorizare, care sunt un cost atât pentru administratori, cât mai ales pentru investitori – câtă vreme ai o documentaţie supusă autorizării, anumite lucruri stau blocate şi cu cât se lungeşte perioada, cu atât se pot rata oportunităţi investiţionale şi/sau comerciale. Sperăm să ajungem la situaţia în care să numărăm în zile intervalul dintre depunere şi autorizare! Provocarea cea mai mare a anului 2015 este introducerea marcării la piaţă a instrumentelor cu venit fix! Acestea au fost motorul de creştere a industriei după 2008 şi sunt încă principala destinaţie a plasamentelor pe care administratorii le fac în numele şi cu banii investitorilor, ţinând cont de profilul de risc al acestora precum şi al fondurilor pe care le administrează: în prezent, undeva spre 80% din banii investitorilor sunt plasaţi în instrumente cu venit fix.

Ce aduce nou marcarea la piaţă a instrumentelor cu venit fix?

Marcarea la piaţă vine să aducă un tratament echitabil – este miza şi mesajul cel mai important pe care îl transmitem în toată această perioadă de tranziţie, în care am pregătit şi forţa de vânzări, am avut numeroase întâlniri cu investitori de toate tipurile şi mărimile, tocmai pentru a pregăti fiecare verigă a lanţului de valoare pentru această schimbare majoră. Schimbarea readuce echitatea între investitorii existenţi şi investitorii nou intraţi, inclusiv investitorii care aleg să răscumpere parţial sau integral deţinerea într-un fond mutual. Un dezechilibru între evaluarea intrărilor, respectiv a ieşirilor de capital, în funcţie de momentul din piaţă – cum evoluează dobânzile, în sus sau în jos – poate dezavantaja una dintre categorii în situaţia în care nu ai activată această metodă de evaluare prin marcare la piaţă. Aceasta caută să reproducă cât mai exact preţul de piaţă al obligaţiunii, şi nu un preţ stabilit pe baza unui algoritm sau pe baza unei formule matematice în care nişte luni sau ani – cât este de regulă maturitatea reziduală a unui astfel de instrument – se împart în felii zilnice egale pe toată această perioadă de timp, fără să se ţină cont de fluctuaţiile cu plus şi cu minus. Lucru care s-a întâmplat ani de zile: grosul acestor plasamente a fost evaluat printr-o amortizare liniară, pe perioada rămasă până la maturitate, care nu reflectă în fiecare zi preţul de piaţă al activului. Straniu este că noi am traversat o perioadă în care fondurile mutuale, care au intrări şi ieşiri zilnice de capital, au folosit această amortizare liniară, în timp ce fondurile de pensii, care au ieşiri o dată la 30 de ani sau chiar mai mult, au mers pe marcarea la piaţă, fără să aibă intrări şi ieşiri zilnice şi nevoia de a asigura o anumită lichiditate zilnică pentru cei care aleg să răscumpere. Aceasta a condus la un dezechilibru clar între comportamentele investiţionale induse reglementar/administrativ. Nu poţi să generezi şi să promovezi comportamente investiţionale sănătoase cu astfel de reglementări contradictorii! În sfârşit, lucrurile tind să se aşeze în matcă lor firească, atât în ceea ce priveşte fondurile mutuale, cât şi fondurile de pensii, în aşa fel încât să nu dăm semnale contradictorii şi să nu generăm comportament speculativ către cei care contribuie pe termen lung la pensiile viitoare, comparativ cu cei care investesc într-un fond mutual care are orizont de investire de la câteva luni până la câţiva ani, deci în zona plasamentelor pe termen scurt şi mediu. Şi să nu uităm că, într-o proporţie covârşitoare, investitorii în fonduri mutuale sunt şi contributori la pensiile private, actuala şi viitoarea clasă de mijloc în plină formare, tot mai conştientă de sine şi activă în spaţiul public!

E nevoie şi de implicarea altor actori?

Mizez şi pe o implicare mai energică a ASF în postura de reglementator pe toată această piaţă a investiţiilor – fie ele pe termen scurt, mediu sau lung –, tocmai pentru realizarea unui echilibru între toate aceste orizonturi de investire şi modul în care instrumentele financiare în care sunt investite de către administratori intrările de capital, într-un produs sau altul, să beneficieze de metode de evaluare care să fie conforme cu realităţile pieţei şi să trateze în mod echitabil fiecare investitor în parte. Adică să nu fim diferiţi de ceea ce fac toate pieţele care se respectă, acele pieţe care au atins un anumit nivel de maturitate, să nu fim originali atunci când nu este cazul. Trebuie spus că, în ultimii 3-4 ani, inclusiv cu aportul important al fondurilor mutuale şi al fondurilor de pensii, alături de intrările semnificativ mai mari faţă de anul 2010 ale nerezidenţilor, putem vorbi, în sfârşit, despre o dimensiune decentă a pieţei instrumentelor cu venit fix, în special a celor suverane – cele corporative aş spune că sunt sublime, dar lipsesc aproape cu desăvârşire –, dimensiune care nu exista în perioada 2008-2009, când începea ascensiunea fondurilor mutuale. Putem să vorbim de o curbă de randamente, întinsă acum pe mai bine de 10 ani, despre emisiuni benchmark cu un anumit volum şi cu o lichiditate decentă pe piaţa secundară. Sunt elemente pe care nu le aveam în urmă cu 5-6 ani şi, la vremea respectivă, se justifica opţiunea administratorilor ca fondurile lansate atunci să plece la drum cu amortizarea liniară. Oameni responsabili fiind şi profesionişti ai administrării de active financiare, trebuie să măsurăm din când în când şi să vedem dacă mai are rost să rămânem încremeniţi în proiect, în acea formulă valabilă într-un anumit context de piaţă. În acest moment, suntem cu certitudine într-un alt stadiu de dezvoltare al pieţei financiare din România. Nu putem să spunem că avem în România o piaţă de capital dezvoltată, ci una emergentă şi este cazul să facem pasul următor în procesul de devenire al pieţei şi să înţelegem cu toţii că trebuie să îl facem împreună şi nu diferenţiat. Este un demers pe care înţeleg să îl fac şi ca administrator de fonduri responsabil şi un mesaj pe care îl transmit de mai mulţi ani colegilor din AAF, CNVM şi apoi ASF şi, în genere, tuturor participanţilor la piaţă, pentru că sunt momente când trebuie să ne asumăm, individual şi colectiv, răspunderea unor decizii cu impact major în piaţă.
Este momentul ca în 2015 să facem cu toţii nişte paşi hotărâţi şi nu şovăielnici, nu doi (mici) înainte şi unul (mare) înapoi…

Erste AM e portdrapel de câţiva ani buni…

Noi suntem pregătiţi, am iniţiat demersuri în sensul acesta de mai bine de 4 ani în cadrul asociaţiei, am încercat să pregătim momentul în ideea că vom face voluntar această trecere împreună, toţi membrii AAF. Un astfel de demers ar arăta, cu puterea exemplului, tuturor celorlalţi stakeholders, inclusiv autorităţi, că suntem un corp de profesionişti, maturi şi responsabili. Noi am lansat, începând cu 2012, fonduri de investiţii care au folosit marcarea la piaţă din momentul zero, încă de pe vremea CNVM! Cronologic, primul a fost fondul de piaţă monetară Erste Money Market, primul şi singurul (încă) autorizat în baza regulamentului specific european, în vara anului 2012. A urmat, în mai 2013, fondul de ţară de obligaţiuni denominate în euro, Erste Bond Flexible România EUR, care a depăşit deja pragul de 250 milioane euro active, un prag respectabil şi vizibil în contextul regiunii ECE şi chiar la nivel european. Avem aproape 9.000 de investitori în acest fond, vânzări constant bune şi o evoluţie remarcabilă – începând din aprilie 2014, numărăm 12 luni consecutive de când este lună de lună cel mai bine vândut dintre produsele noastre. Până în martie anul trecut, cel mai bine vândut în ultimii 5-6 ani era fondul de obligaţiuni denominat în lei, care este fondul nostru fanion şi totodată al grupului Erste, dar şi al pieţei naţionale: ERSTE Bond Flexible RON.
Urmărim constant dinamica vânzărilor fiecărui fond administrat la nivel geografic şi am constatat că nu există deosebiri fundamentale din punct de vedere al răspândirii geografice a vânzărilor între cele două fonduri de obligaţiuni, deşi anumite regiuni istorice ale României sunt mai degrabă euroizate decât altele! Deosebirile sunt însă vizibile din punct de vedere al dimensiunii medii a investiţiei, unde intervine specificul disponibilului existent în moneda europeană faţă de cea locală din care provin investiţiile făcute în fondurile noastre. Concret, investiţiile în fondul denominat în euro sunt apanajul clientelei din segmentul afluent, respectiv cu active financiare între 40 şi 200 de mii euro, prima care a îmbrăţişat acest fond. În ultimele trimestre, remarcăm intrări semnificative şi dinspre clientela de private banking, cu active financiare de peste 200 de mii euro. Deloc surprinzător, dimensiunea medie a investiţiei în fondul denominat în euro este semnificativ mai mare (45 mii faţă de numai 10 mii).
Vizibile sunt şi diferenţele din punctul de vedere al vârstei. Astfel, în cazul fondului în euro, remarcăm o pondere mai mare a grupelor de vârstă tânără, între 19 şi 39 de ani (25% faţă de 16%), în timp ce grupele de vârstă adultă, între 40 şi 60 de ani, sunt sensibil egale. Investitorii cu vârste peste 60 de ani deţin o pondere semnificativ mai mare în fondul denominat în lei (43% faţă de 32%).
O altă schimbare majoră se referă la tipul de plasament financiar din care provin acum noile fluxuri de bani în fondurile noastre. Comparând momentul actual cu cel de acum 6-7 ani când, pe fundalul crizei post Lehman (2008-2010), intrau cu succes în piaţă mai întâi fondurile monetare şi apoi cele de obligaţiuni şi începeau „să duduie” motoarele distribuţiei prin lanţurile bancare, fluxurile de numerar aparţineau majoritar clientelei mass market, cu deţineri sub 40 de mii euro. Acest segment avea drept caracteristici vârsta cu 5-10 ani mai mare pe medie decât cei care investesc acum în fondul denominat în euro şi cu sume medii mai mici, de ordinul câtorva mii de euro. Aşa am pornit la drum, cu sume provenite din depozite la o lună şi trei luni, care erau dominanta plasamentelor primilor noştri investitori. În schimb, în cazul Erste Bond flexible EUR, marcat la piaţă din prima zi, intrările au loc dinspre deţineri de titluri de stat denominate în euro, lei sau în dolari.

E pregătită piaţa?

Este un pas evolutiv şi am încredere să spun că piaţa este pregătită pentru trecerea la noua modalitate de evaluare a activelor. Noi am făcut testul acesta, avem în spate experienţa celor aproape 3 ani de când administrăm aceste fonduri, prin intermediul cărora am contribuit la modificarea comportamentului investiţional a circa 10.000 de persoane, care fac acum plasamente pe un orizont de timp de 3, 5 sau chiar 7 ani! Înainte vreme, plasamentele lor erau predominant în titluri de stat, de regulă pentru un interval între 1 şi 2 ani. Şi s-a putut face această tranziţie fără să înregistrăm volume masive de intrări sau ieşiri, legate de o reprezentare/înţelegere greşită, fie din partea investitorului, fie a forţei de vânzări. În mai 2015 se împlinesc doi ani de la lansarea produsului şi vorbim deja, la sfârşit de martie, despre un volum de active de peste 250 milioane euro, mai mare decât era volumul întregii pieţe în urmă cu 6 ani!
Vreau să spun că este, indubitabil, o evoluţie majoră a stadiului de dezvoltare a pieţei. Dacă acum 7 ani plecam la drum cu deponenţi pe termen scurt şi cu sume foarte mici, acum vin spre noi şi cei care investiseră în titluri de stat în această perioadă ca un refugiu, spre un plasament perceput ca fiind cu risc zero. Cea mai importantă dintre lecţiile acestei crize financiare prelungite şi a datoriilor suverane, una dintre cele mai dureroase pentru noi toţi, de la omul de pe stradă şi până la guvernatorul băncii centrale, este aceea a unui mit sfărâmat: afirmaţia că titlurile de stat sunt plasamente cu risc zero. Nu mai există noţiunea de risc zero! Niciun activ din lume nu mai are asociat riscul zero. Este o percepţie şi/sau un automatism în procesul de vânzare, care ar trebui clarificat. Percepţia de risc scăzut este mai aproape de adevăr şi, cu siguranţă, mai uşor de înţeles, comparativ cu alte produse investiţionale complicate, în care nu este recomandat să te aventurezi, fără să ştii exact în ce urmează să investeşti. Noi întotdeauna le spunem investitorilor să facă plasamente financiare numai în produse pe care le înţeleg.

Cum apreciaţi anul 2014 pentru industria fondurilor de investiţii din România?

Într-o conjunctură favorabilă din punct de vedere al evoluţiei EUR/RON şi/sau două săptămâni mai puţin de vacanţă, am fi vorbit despre al doilea an cu vânzări de peste 1 miliard euro. Ne-am oprit la 970 de milioane de euro, ceea ce ne conferă un onorant loc 13 la nivel european, la mijlocul raportării EFAMA care cuprinde 28 de ţări membre. Nu suntem superstiţioşi, poziţia 13 este foarte bună, mai ales dacă o comparăm cu punctul de plecare din 2008, când ne aflam umăr la umăr cu Bulgaria, pe ultima poziţie a clasamentului. Este o evoluţie importantă în câţiva ani, într-un singur ciclu de investire, şi a devenit vizibilă la nivel european. Mai degrabă intern a fost insuficient recunoscută şi chiar minimizată, poate şi pe fundalul evoluţiilor negative sau modeste ale pieţei financiare în ansamblul ei, în această perioadă de timp. În termeni relativi, 2014 este primul an în care România este dominantă la nivel european, cu o creştere de 40% a activelor fondurilor mutuale, un ritm râvnit de orice industrie la nivel naţional. Este cu atât mai remarcabilă evoluţia fondurilor de investiţii, într-un an în care intermediarea şi serviciile financiare au contribuit negativ la formarea PIB-ului României! Dar suntem conştienţi că mai avem mult de recuperat. Acum ne bucurăm că am ieşit din plutonul celor şase ţări care, în raportarea EFAMA din 2013, figurau cu 0,0% cotă de piaţă: este primul an când figurăm cu 0,1% şi lăsăm în urmă cinci ţări cu care împărţeam ultimul loc… Ne îndreptăm, în anii ce vin, spre o zonă de mijloc pe care mă aştept să o atingem în următorul ciclu investiţional de 5-6 ani. Adică să fim umăr la umăr cu pieţe precum Turcia şi Polonia. Când ne vom fi fructificat cu inteligenţa colectivă potenţialul de piaţă, cel mai semnificativ din întreaga regiune ECE, ne vom regăsi pe acest loc. Estimez că undeva la orizontul anilor 2020-2022 vom fi în zona mediană a raportărilor anuale EFAMA.
Din punctul de vedere al categoriilor de fonduri, şi în 2014 fondurile cu un risc scăzut şi mediu au fost dominante. Mutaţia cea mai semnificativă în anul trecut, din perspectiva EAM, a fost raportul echilibrat între intrările în fondurile denominate în lei şi cele în euro, tendinţa fiind încă mai accentuată spre euro la începutul anului în curs. Şi la nivel de piaţă, nivelul vânzărilor între fondurile denominate în alte valute şi lei este la cote apropiate, întrucât suntem deja mai mulţi jucători activi pe mai multe denominări.
Însă cel mai important aspect de subliniat, din punct de vedere al structurii vânzărilor nete în 2014, este orientarea unor sume tot mai consistente către fondurile mutuale cu alocare pe acţiuni: fondurile multi asset (denumirea actuală a mai vechilor fonduri mixte) şi, într-o mai mică măsură, dar în creştere semnificativă faţă de anii trecuţi, fondurile de acţiuni. Se conturează o tendinţă de diversificare în cadrul unor portofolii individuale şi o revenire a apetitului la risc.

Deci creşte interesul pentru fondurile cu risc mai ridicat…

Trebuia să se întâmple lucrul acesta, şi din motive valabile pentru întreaga piaţă: dobânzile sunt într-o cădere liberă în ultimele 12-18 luni. Acesta a fost un motiv pentru foarte mulţi investitori să îşi reanalizeze plasamentele, să caute alte soluţii, pe care să le înţeleagă şi cu al căror risc să fie confortabili. Pe de altă parte, pe fundalul acestor evoluţii la nivelul depozitelor, în ultimele trimestre, piaţa de capital a oferit mai multe poveşti bune: oferte atât pe piaţa primară, cât şi pe cea secundară, o creştere a atractivităţii, a vizibilităţii şi o creştere – încă modestă – a lichidităţii. Acestea au dus la schimbări ale comportamentului investiţional, pe care noi le interpretăm ca fiind o schimbare de trend şi nu ca elemente izolate sau conjuncturale. Din punctul nostru de vedere, ca societate de administrare, acest lucru este tangibil şi va continua ca tendinţă în 2015.
Anul 2014 a fost un an foarte bun de vânzări, cu cele 430 de milioane de euro vânzări nete, cel mai bun an de vânzări către clientela retail din istoria EAM, după ce 2013 a fost cel mai bun an pe componenta clienţi instituţionali. Această alternanţă ne face bine şi subliniez că noi ne dorim să atingem, în perioada următoare, un echilibru între segmentul retail şi cel instituţional în structura activelor. Procesul este în plină desfăşurare şi vom avea prilejul să îl analizăm pe larg, în următorii 5-6 ani. Acum trăim şi respirăm în zodia retailului. Şi mai îmbucurător, în acest context, este faptul că o cotă semnificativă, de 12% din volumul vânzărilor nete, a intrat în fonduri cu alocare în acţiuni. Este pentru prima oară în istoria noastră când înregistrăm o valoare procentuală de două cifre în astfel de fonduri, în care intră atât cele multi asset (Erste Balanced RON şi familia You Invest), cât şi fondul de ţară de acţiuni, Erste Equity România. Împreună, cele opt fonduri au totalizat un volum de vânzări de aproape 50 milioane euro, o valoare ridicată atât din perspectiva noastră, cât şi a pieţei. Potenţialul de creştere a vânzărilor acestor fonduri este semnificativ mai mare: în 2015 ne dorim să înregistrăm vânzări de peste 100 milioane euro! În măsura în care acest lucru se va întâmpla, vom ajunge să jucăm un rol tot mai important în finanţarea economiei reale prin intermediul bursei de valori, unde sperăm să găsim o ofertă pe măsura cererii noastre. Primul trimestru din 2015 vine să confirme acest trend, pragul de 12% din 2014 fiind deja depăşit, iar valoarea actuală de peste 20%.

Semne bune anul are…

Dincolo de volume, ceea ce ne preocupă în această perioadă de dezvoltare a pieţei şi a evoluţiei noastre ca motor de creştere este diversificarea şi potenţarea apetitului la risc al investitorilor. Fondurile familiei You Invest au generat, în mai puţin de un an de la lansarea în reţeaua BCR, peste o mie de investitori noi, marea majoritate dintre ei aflaţi la debutul pe piaţa de capital. Aceşti investitori vin cu cele mai mari sume medii dintre toate fondurile noastre (în funcţie de fond, între 20 şi 50 de mii de euro). Deocamdată, ei reprezintă un număr mai mic, dar cu sume mai mari şi un grad mai ridicat de înţelegere a riscurilor asociate produselor investiţionale.

Vorbeaţi despre pieţele externe… Credeţi că sunt mai interesante fondurile care investesc în acţiuni şi/sau obligaţiuni pe pieţele externe?

Noi nu investim numai pe piaţa românescă de la bun început, iar în ultimii 4-5 ani avem volume semnificative investite prin mai bine de jumătate din pieţele bursiere la nivel european şi pe alte continente. Este vital să ai posibilitatea să poţi aborda oportunităţi investiţionale pe cât mai multe pieţe, în condiţii de cost redus şi risc cât mai bine strunit, tocmai pentru că există diferenţe între vitezele de transmisie şi modul în care sunt reflectate evenimentele geopolitice globale/regionale la nivelul pieţelor naţionale, în ansamblu şi, mai pronunţat, la nivel de sector de activitate şi/sau companie listată. Vitezele şi evoluţiile diferite ale preţului de piaţă înseamnă pentru noi oportunităţi, pe care avem datoria fiduciară să le căutăm şi să le fructificăm, în baza mandatatului primit din partea investitorilor în fonduri sau portofolii individuale. Pe măsură ce sume tot mai mari de bani intră în fondurile care investesc în acţiuni, vom vedea în ce măsură găsim posibilă diversificarea sectorială pe piaţa acţiunilor precum şi gradul de deschidere al companiilor care prezintă interes pentru a fi incluse în portofoliile noastre: calitatea managementului, modul de comunicare, de raportare şi de relaţionare cu investitorii. Vom schimba tot mai mult discuţia dinspre volume înspre aspectul calitativ al ofertei investiţionale. Aceasta este tema cea mai importantă pentru următorii 5 ani: în ce măsură instituţionalii români vor fi tot mai activi, tot mai prezenţi, mai semnificativi şi determinanţi pentru succesul unor oferte şi, mai ales, în ce măsură vor fi prezenţi în dezvoltarea guvernanţei corporative în companiile româneşti.
La nivelul pieţei instrumentelor cu venit fix, evoluţia este un model de urmat şi suntem deja un jucător semnificativ, fapt recunoscut de trezoreria statului, deşi raportările lunare ale acesteia încă nu consemnează distinct deţinerile fondurilor mutuale. Ne bucurăm să facem public faptul că, la sfârşitul lui 2014, fondurile EAM au ajuns să reprezinte 2,5% din totalul datoriei publice definită ca fiind emisiunile de obligaţiuni suverane, emise atât pe piaţa locală cât şi pe piaţa externă. În piaţa românească nu s-a măsurat acest indicator, noi am simţit nevoia să îl scoatem în evidenţă pentru nu a existat o practică, nici a BNR şi nici a MFP, de evidenţiere a fondurilor de investiţii în contextul raportărilor statistice ale datoriei publice. Cumulat, fondurile mutuale româneşti deţineau, la finele anului 2014, o cotă semnificativă, respectiv 5,7% din datoria publică, definită mai sus.
Din postura de finanţatori semnificativi ai deficitului bugetar, vom urmări şi ne vom implica activ în dezbaterile publice legate de formularea politicilor publice majore.

Ce proiecte ar mai avea Erste Asset Management pentru 2015?

În termeni relativi, mă aştept – în măsura în care toată lumea s-a pregătit pentru trecerea la marcarea la piaţă şi vom face cu toţii acest pas în 2015 – să obţinem o creştere a activelor în zona double digit. Nu cred că vom mai vorbi de ritmul record de 40% din 2014, dar un ritm de creştere de 20% în 2015 ar fi competitiv şi o realizare majoră în condiţiile date. Sigur, dacă parte din zarurile acestea geostrategice care ne înconjoară vor cădea mai bine şi pentru noi, putem merge chiar la mai mult, poate 25%! Să vedem şi evoluţia EUR/RON după furtunosul început de an… Ar fi frumos pentru industrie să putem marca un nou prag psihologic, să depăşim 5 miliarde de euro în active ale fondurilor mutuale! Ar trebui să avem un al treilea an cu vânzări în jurul miliardului de euro, dacă prezumăm nivelul redus al contribuţiei aprecierii preţului activelor în care investim la creşterea activelor fondurilor. Pentru o apreciere mai ridicată a activelor, ar trebui să vedem la nivelul întregii industrii ponderi ale vânzărilor fondurilor multi asset şi de acţiuni semnificativ mai mari decât în anii trecuţi. Noi cu siguranţă vom putea spune asta. Cred că vom reuşi să dublăm ponderea acestor fonduri în vânzările nete, să atingem zona 25%-30% la final de an. Depinde şi la ce volum de vânzări ne vom raporta.
Cu siguranţă, potenţialul unei pieţe ca România ar fi mult mai bine servit de existenţa unui grup de 4-5 jucători de talie comparabilă în topurile de final de an. Ar fi şi un alt semn de maturizare a pieţei, pentru că din competiţia dintre 4-5 forţe comparabile, termenii ofertei pentru investitori ar fi sensibil mai buni. Şi acest lucru se va întâmpla inevitabil în următorul ciclu de investire.

După creştere, sperăm să avem şi diversificare…

Sper să ajungem la o prezenţă mult îmbunătăţită a fondurilor mutuale în economiile gospodăriilor individuale (estimăm circa 4% rată de penetrare acum în România, faţă de 75% în Suedia…). Iar noi avem drept reper volumetric al EAM în 2015 să depăşim numărul de 150.000 de investitori, în condiţiile în care estimez că numărul de investitori potenţiali în fonduri mutuale ai pieţei noastre este în zona 800.000-1.000.000. Şi îmi doresc să vedem tot mai mulţi investitori cu un portofoliu individual de fonduri, care să acopere nevoi financiare cu orizonturi tot mai lungi de timp şi asumarea unor clase de risc diferenţiate. Mă aştept ca 2015 să fie un an important din această perspectivă şi să putem vorbi, la finele lui, despre o creştere importantă a numărului de investitori ce deţin mai mult de un fond din portofoliul nostru de produse sau ale altor administratori. Este un reper calitativ important pentru noi şi piaţă, în ansamblu.
Mă aştept să consemnăm la final de an o evoluţie pozitivă a numărului de contracte şi a valorii activului portofoliilor administrate individual. De la un nivel de 17-18 milioane euro în decembrie 2014, sper să ne îndreptăm către 40-50 milioane euro în 2015, ceea ce ar fi o izbândă pentru un segment de piaţă cu un potenţial foarte mare, dar puţin fructificat de puţinii competitori de pe piaţă. Este o linie de business în care investim, cu gândul la rolul pe care îl va avea în următoarea perioadă în finanţarea economiei reale prin componenţa bursieră, alături de fondurile mutuale.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats