Penalizăm viitorii pensionari pentru plata actualilor pensionari ?

Penalizăm viitorii pensionari pentru plata actualilor pensionari ?

Simultan cu anunțul privind creșterea valorii punctului de pensie pentru a doua oară pe parcursul anului în curs, până la 1.000 de lei de la 1 iulie, față de 918,50 lei la 1 ianuarie (de la 871,70 lei anterior) și majorarea pensiei sociale minim garantate la 520 lei de la 400 de lei în prezent, guvernul a decis să înghețe nivelul contribuțiilor obligatorii la pensiile private (așa-numitul pilon 2) la nivelul de 5,1%.

În traducere, pentru a putea plăti pensii majorate pensionarilor de azi au fost diminuate prin lege fondurile din care ar urma să fie plătiți pensionarii de mâine. Care pensionari de mâine nu sunt alții decât salariații de azi ce plătesc contribuții de asigurări sociale la pilonul I din care se vor plăti pensiile majorate de la un an la altul cu circa 15% în general și cu 30% garantat.

Problema e că, potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din 2016, după o creștere treptată cu o jumătate de punct procentual plecată de la 2% inițial în fiecare an al programului de instituire a pilonului II.

Deja, Executivul condus de Dacian Cioloș modificase doar la 5,1% pentru 2016 aceste sume care trebuiau să intre în conturile personale ale milioanelor de salariați participanți la pilonul II iar la mijlocul lunii decembrie prelungise această stare și pentru primele două luni din 2017. Acum, guvernul Grindeanu se pregătește să păstreze acest nivel ce intră în contradicție cu legea inițială și promite atingerea nivelului de 6% pentru anul 2018, cu o întârziere de doi ani față de program.

Chestiunea este că, în acest timp, în care nu s-a respectat graficul de creștere al contribuțiilor la viitoarele pensii private, menite a compensa o probabilă depreciere a valorii punctului de pensie pe termen lung în urma scăderii inevitabile a raportului între contribuabili și pensionarii aflați în plată, s-a pierdut o parte semnificativă atât din sumele cuvenite cât și din creșterea acestora pe baza investițiilor efectuate de fondurile care gestionează banii.

Acum, una din două, chiar dacă presiunile asupra bugetului sunt uriașe iar păstrarea nivelului maxim al deficitului la 3% din PIB se anunță problematică (vezi prognozele mai mari date de toate instutuțiile internaționale pentru România) ar trebui să ne hotărâm. Ori avem bani pentru pensionari ori nu avem. Nu prea merge să avem acum pentru unii și să nu avem în viitor pentru alții.

Adică, pe de o parte să derogăm de la legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și să mărim suplimentar (destul de consistent și arbitrar – vezi suma rotundă de 1.000 de lei, avansată fără nicio bază economică) la mijlocul anului pensiile celor aflați în plată acum și, pe de alta, să continuăm cealaltă derogare, adică să reducem toate pensiile de prin 2020, 2030 sau 2040 pentru milioane de români, salariați azi dar și ei pensionari mâine.

Această modalitate de a ne amaneta viitorul și de a miza pe satisfacerea nevoilor de azi în detrimentul nevoilor de peste câțiva ani, pe sistemul ”după noi, potopul” nu se arată a fi de bun augur. Mai mult, surprinde păstrarea neschimbată a politicilor intens criticate ale ”tehnocraților” exact după schimbarea cu ”netehnocrați”.

Practic, chiar și din punct de vedere juridic pot apare solicitări de reparare a acestei măsuri care produce pagube viitoare unui număr mare de persoane și creează o discriminare între pensionari. Culmea este că unii vor mai apuca să ia pensii majorate, după care, celor care asigură aceste pensii prin taxarea salariilor li se va explica în viitor că statul nu le mai poate da valori mari ale punctului de pensie, că oricum le-a făcut favoarea de a li se constitui pensii private etc.

Este un subiect extrem de important (dacă nu cumva, prin proporții, cel mai important) pentru modul în care se face redistribuirea beneficiilor creșterii în societatea românească. Atât cât sunt ele de creșteri. Mai ales, scapă oricărei logici de ce nu se poate păstra indexarea pensiilor la 5,25% într-un an în care cele mai optimiste estimări de avans economic sunt, ghici, de 5,2%. Și de ce nu se poate reintra în programul normal pentru cei care realizează această creștere.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats