România – campioana europeană la eludarea plății TVA

România conduce în topul european al evaziunii fiscale prin nepalata TVA, potrivit unui raportului de profil pe 2019 al Comisiei Europene (cu date prelucrate pentru anul 2017) publicat la începutul acestei luni. Între TVA-ul care ar fi trebuit colectat și cel efectiv corectat există o diferență de 35,5%, cu care am devansat Grecia (33,6%) și, la mare distanță, Lituania (25,3%).

Pentru referință, menționăm că la polul opus se află state precum Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) și Suedia (1,5%), în care s-a colectat aproape integral acest impozit pe consum foarte important pentru asigurarea veniturilor bugetare. Media consemnată la nivelul UE pe anul 2017 a fost de 11,2%, în scădere de la 12,2% anterior și cu perspectiva de a atinge 10% în 2018.

Ce relevanță are neplata TVA în cazul României ? Foarte concret, în anul analizat de Eurostat, dintr-o bază de impozitare care ar fi condus la circa 83 miliarde de lei încasări efective, Fiscul a încasat doar 53 miliarde lei, sumele pierdute pentru finanțele publice ridicându-se la aproximativ 30 de miliarde de lei. Desigur, niciun stat nu colectează suma maximă teoretic posibilă dar niciun alt stat, cu excepția Greciei, nu a ajuns la un nivel triplu de neâncasare față de media UE.

Dincolo de aspectele particulare ale economiei românești, în bună parte legate de gradul mai scăzut de dezvoltare și de producția agricolă încă în mare parte nedestinată pieței, trebuie remarcată și o anumită componentă socio-culturală, rezultată din combinația latino-balcanică. Relevant în acest sens, dintre marile economii ale UE, campioana absolută a a sumelor din TVA neîncasate la buget este Italia (33,6 miliarde euro), mult peste Germania (25 miliarde de euro) sau Marea Britanie (19,2 miliarde euro).

Revenind la măsurile luate concret la noi, notabile fiind diminuarea ratei standard de taxare de la 20% la 19% și extinderea cotelor reduse de taxare de 9% și 5%, care au condus la un nivel efectiv al TVA de doar 12,7%, trebuie subliniat că în același an în care nu am încasat din TVA cele 30 miliarde de de lei, deficitul bugetar consemnat oficial a fost de 24,3 miliarde de lei.

Practic, dacă am fi avut același procentaj de TVA neîncasat ca și vecinii de la sud de Dunăre (Bulgaria figurează în raportul european cu doar 11,8% TVA gap), am fi avut suplimentar în buget aproape 20 de miliarde de lei, sumă care ar fi acoperit peste 80% din deficitul bugetar. Care nu ar mai fi fost de 2,84% din PIB ci doar de 0,57% din PIB.

Mai aproape de dimensiunea și structura economiei românești, la un nivel de dezvoltare ceva mai ridicat, Polonia a reușit o performanță cu totul excepțională care ar trebui să se constituie într-un model de studiat și de implementat urgent. De la un TVA gap de 20,1% în 2016, acest stat a obținut o diminuare de 6,4 puncte procentuale sau de aproape o treime din neîncasări, până la un nivel de doar 13,7% în 2017.

La o paritate aproximativă de 1 la 1 între leu și zlot, doar pe această cale, polonezii au adus în plus la bugetul public circa 6 miliarde de zloți de la un an la altul. Ceea ce ar constitui un deziderat exterm de util pentru noi, mai ale date fiind noile obligații de plată antamate la nivelul majorării pensiilor (în treacăt fie spus, cam o șesime din această majorare ar trebui să se întoarcă la buget tot sub formă de TVA).

Din păcate, noi am pus un pariu riscant de politică economică, reducând cotele de impozitare după care am trecut și la creșterea substanțială a veniturilor, în speranța că va crește gradul de conformare la plată iar reducerea procentuală a cotelor de impozitare va fi compensată de majorarea semnificativă a gradului de încasare. Nu a fost așa, iar datele sunt destul de clare în acest sens.

Ponderea în PIB a sumelor din TVA s-a redus considerabil

Ponderea în PIB a sumelor încasate sub formă de TVA a scăzut de la 8% în 2015 la 6,8% în anul următor scăderilor de fiscalitate și s-a stabilizat la 6,2% – 6,3% în 2017 și 2018, cu observația că nivelul de neîncasare a acestei taxe (care reprezintă cam un sfert din veniturile bugetului general consolidat) a scăzut de la 36% la un 32%, preliminat după primele calcule pentru anul trecut.

Încasările în termeni nominali au scăzut brusc cu o șesime în 2016 (de la 57,25 miliarde lei la 49,25 miliarde lei) și au revenit ( discutabil în termeni reali dacă se face actualizarea cu inflația) de-abia în 2018 (59,61 miliarde lei), cu toate eforturile reale de reducere a gradului de neîncasare a TVA (foarte ciudată majorarea inițială a acestui indicator exact după scăderea gradului de taxare).

Una peste alta, ne-am privat în ultimii ani cam fără rost de un punct și jumătate din PIB la încasările bugetare (echivalentul a jumătate din deficitul efectiv consemnat) iar, în absența unor măsuri hotărâte pe partea de colectare (de tip „polonez”) situația se va perpetua. Potrivit celor mai recente date, pe primele șapte luni din 2019 se contabiliza o creștere a încasărilor de TVA de aproape 4 miliarde de lei dar procentajul în PIB s-a majorat doar marginal, de la 3,4% la 3,5% în raport cu aceeași perioadă a anului precedent.

În aceste condiții, o reducere pe mai departe a cotei standard de TVA iese din discuție ( programul de guvernare prevedea o diminuare de la 19% la 18%, uitată pe anul în curs și, să sperăm, abandonată) iar aducerea gradului de neîncasare undeva măcar spre 25%, pentru a intra „în rândul lumii”, ar trebui să devină o prioritate absolută.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats