Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%, potrivit unui studiu publicat de Visa Europe.
Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”. Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice.
PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, potrivit estimărilor incluse în raportul Visa Europe.
“Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. În prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane. Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, a declarat Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.
Măsurile concrete* adoptate de guvernele din Europa cu scopul de a genera un comportament pozitiv al cetăţenilor prin propriile acţiuni sunt descrise în raport. Exemple precum iniţiativele pe termen lung de guvernare electronică, în special privind posibilitatea de a plăti diverse servicii din sectorul public prin mijloace electronice, reprezintă un element esenţial pentru schimbarea vechilor obiceiuri. Cu toate acestea, raportul cere guvernelor să conştientizeze potenţialul plăţilor electronice în combaterea economiei subterane.
“Criza economică a determinat guvernele europene să ia măsuri pentru combaterea economiei subterane. Există o opinie generală conform căreia numerarul alimentează activitățile din economia subterană şi ne aşteptăm ca iniţiativele vizând înlocuirea numerarului să crească în anii următori, pe măsură ce guvernele fac eforturi concertate de a reduce impactul negativ al economiei subterane prin concentrarea asupra plăţilor electronice”, a continuat Steve Perry.
Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăți electronice pentru combaterea economiei subterane reprezintă cea mai recentă actualizare a raportului cu același nume, publicat anterior în 2008, 2010 și 2011.
COMMENTS