Mircea Turdean, CEO, Farmec Cluj-Napoca: Anul acesta am bugetat 13 milioane lei pentru investiții pentru modernizarea şi achiziţionarea de echipamente pentru secţiile de producţie

Mircea Turdean, CEO, Farmec Cluj-Napoca: Anul acesta am bugetat 13 milioane lei pentru investiții pentru modernizarea şi achiziţionarea de echipamente pentru secţiile de producţie

„Cred că ne-am mobilizat foarte bine la nivel local, de la primele acțiuni de ajutorare ale celor din prima linie prin comunitatea ”Un singur Cluj”, căreia s-a alăturat și Farmec, și până la campania de vaccinare, în care clujenii au fost cei mai numeroși. Am văzut o mobilizare și o colaborare deosebite între mediul privat și cel public, între cei vulnerabili și cei din pozițiile de putere.  Sper ca peste 20 de ani, firmele românești să fie mai puternice, mai vizibile, mai curajoase și favorizate de consumatori, care să recunoască performanța și calitatea produselor și serviciilor românești”, spune Mircea Turdean, CEO al Farmec Cluj Napoca.

Cum a fost perioada pandemică pentru domeniul Dvs de activitate: ce schimbări a produs în modul de a face lucrurile? Cum apreciaţi rezultatele obţinute în această perioadă dificilă?

În noul context, am fost nevoiți să ne adaptăm întregul business, de la comunicare și marketing, la cercetare și producție, având întotdeauna ca prioritate protejarea angajaților.

Cea mai importantă  măsură a fost adaptarea producției la cerințele pieței, prioritizând fabricarea produselor pentru curățenie, a săpunurilor antibacteriene, a produselor pentru igienizarea mâinilor și lansarea dezinfectanților. Însă nu am resimțit schimbări majore, fiindcă noi aveam liniile necesare și know-how-ul pentru realizarea acestora. Astfel, am putut contribui în mod concret la eforturile de combatere a pandemiei.

Dezinfectanții vor rămâne permanent în portofoliul nostru, fiindcă această criză sanitară a schimbat mult raportarea la igienă a consumatorilor. Cererea a crescut semnificativ față de perioada dinaintea pandemiei, având o ascensiune culminantă în primăvara lui 2020.

Pentru Farmec, a fost o perioadă bună, în 2020 cifra de afaceri a crescut cu 9,7% față de anul precedent, iar Gerovital a rămas brandul numărul unu pe segmentul produselor antirid în România (conform Nielsen Audit Report). Scăderile vânzărilor de produse de machiaj au fost compensate de rezultatele foarte bune înregistrate pe categoria produselor de curățenie. În plus, magazinul online farmec.ro s-a dezvoltat foarte bine și observăm că o mare parte dintre clienți rămân fideli acestui canal de shopping, de aceea ne vom concentra cu precădere pe ecommerce în viitorul apropiat. 

Ce oportunităţi a relevat criza sanitară şi cum aţi reuşit să le valorificaţi? Va ajutat faptul că în această criză am constatat o reorientare a românilor către produsele indigene? A contat la acest capitol notorietatea brandurilor pe acre le deţineţi?

Oportunitatea principală a fost lansarea unei noi linii de dezinfectanți pe bază de alcool. Nu a fost doar o oportunitate de business, ci și cea mai bună modalitate de a ajuta concret populația și personalul medical, atunci când exista o nevoie mare de astfel de produse esențiale și importurile erau oprite. Am simțit o solidaritate extraordinară din partea românilor, care s-au orientat mai puternic spre produsele autohtone și ne-au susținut foarte mult în această perioadă de criză. Credibilitatea și onestitatea companiei noastre s-au reflectat în atitudinea consumatorilor, a partenerilor și a presei față de noi pe timp de criză. Am avut un dialog deschis cu toată lumea și am colaborat strâns nu doar cu furnizorii, ci și cu autoritățile și cu societatea civilă.

Cum evoluează businessul în anul curent? Ce investiţii aveţi în derulare şi ce vă propuneţi până la finele anului?

Anul acesta am bugetat 13 milioane lei pentru investiții. Prioritizăm modernizarea şi achiziţionarea de echipamente pentru secţiile de producţie ale companiei, cu precădere pentru secţia produselor cosmetice. Vom investi și în modernizarea de instalaţii şi echipamente, pentru reducerea reducerea consumului de utilităţi în procesul de producţie.

Până în prezent, în 2021, am modernizat patru game de produse, în acord cu nevoile actuale din piață și cu ultimele cercetări în domeniu: Aslamed, Gerovital Hyaluron C, Gerovital Sun și gelurile de duș Gerovital. Continuăm cu alte lansări și noutăți.

De asemenea, ne concentrăm mai mult pe acțiuni de sustenabilitate: anul acesta am extins campania noastră ”Ai grijă de natură așa cum ai grija de tine” în toate magazinele Farmec și Gerovital din țară. Prin aceasta, încurajăm clienții să returneze ambalajele produselor folosite în magazine, pentru ca noi să le selectăm și reciclăm corespunzător, reducând astfel impactul produselor asupra mediului.

Recuperarea postpandemică pune mare presiune pe preţurile materiilor prime: cum vă afectează acest lucru businessul? Cum vedeţi evoluţia preţurilor în domeniul în care activaţi?

Creșterea costurilor materiilor prime este una dintre provocările generalizate cu care se confruntă industria încă de la începutul anului 2021 – creșteri care, pe de-o parte, sunt naturale, dar au fost influențate și de impactul pandemiei și de creșterea inflației. Majorările costurilor de producție încep să se reflecte într-o creștere ușoară, progresivă, a prețurilor la raft.

Produsele din portofoliul Farmec sunt cunoscute și apreciate de consumatori pentru calitate, eficiența dovedită, formulările actuale și accesibilitate – nu doar prin preț, ci și din punct de vedere al canalelor de vânzare. Prin urmare, este important să menținem un raport calitate-preț avantajos pentru clienții noștri.

Ce aşteptări aveţi de la PNRR? Cum apreciaţi forma actuală a PNRR: era loc de mai bine, trebuia o consultare mai largă, mai ales cu mediul privat? Poate Românai recupera in 5-6 ani ceea ce nu a făcut în mai mult de 30?

Ne așteptăm ca PNRR să sprijine și să subvenționeze măcar parțial Farmec, firmă 100% românească, în proiectul de relocare a societății din amplasamentul local în afara localității. Avem nevoie de finanțarea cheltuielilor pentru relocare, care presupun construcția de hale noi, achiziția de echipamente moderne, în condițiile în care, pentru actualele ajutoare de stat sau fonduri europene, nu suntem eligibili. Consider că ar trebui prioritizate firmele românești în fața celor multinaționale. Este esențial să se creeze punți de discuție între stat și societățile românești și să colaboreze strâns, pentru a le afla necesitățile și a stabili împreună criteriile de eligibilitate pentru alocarea fondurilor PNRR.

Și de la Primăria Cluj-Napoca așteptăm implicare în acest proiect de relocare a companiei noastre, care este una dintre cele mai puternice de pe piața locală și unul dintre angajatorii principali. Momentan nu există niciun fel de susținere și interes față de acest obiectiv important nu doar pentru noi, ci și pentru oraș, fiindcă avem sediul din anii 70 într-o zonă semicentrală, care devine din ce în ce mai limitată pentru dezvoltarea și modernizarea secțiilor de producție, a birourilor și depozitelor. 

De altfel, nu credem că vom recupera în câțiva ani deficiențele din ultimii 30, dar consider că vom face pași mai mari înspre îmbunătățire, fiindcă acum avem exercițiul democrației și al pieței libere. În plus, cred că avem acum altă mentalitate față de generațiile anterioare – înțelegem că într-o lume globalizată nu putem reuși decât dacă rămânem competitivi prin calitate, integritate și performanță.

Cum a performat zona Cluj în pandemie: ce plusuri şi ce minusuri aţi remarca?

Cred că ne-am mobilizat foarte bine la nivel local, de la primele acțiuni de ajutorare ale celor din prima linie prin comunitatea ”Un singur Cluj”, căreia s-a alăturat și Farmec, și până la campania de vaccinare, în care clujenii au fost cei mai numeroși. Am văzut o mobilizare și o colaborare deosebite între mediul privat și cel public, între cei vulnerabili și cei din pozițiile de putere. 

Cum vă doriţi să arate România în anul 2040?

Sper ca peste 20 de ani, firmele românești să fie mai puternice, mai vizibile, mai curajoase și favorizate de consumatori, care să recunoască performanța și calitatea produselor și serviciilor românești. În rest, cred că îmi doresc aceleași lucruri de bun simț ca majoritatea românilor.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0