Consolidarea leului, esențială pentru economia românească

Consolidarea leului, esențială pentru economia românească

Doi indicatori esențiali din perspectivă macroeconomică, productivitatea muncii și valoarea adăugată brută în economie depind în mod esențial de puterea de cumpărare reală a monedei naționale. Eurostat utilizează pentru comparații între țări ajustarea la paritatea puterilor de cumpărare standard, în care intervin cursul de schimb și nivelul prețurilor față de media UE.
Spre deosebire de vecinii bulgari, colegi de minival de aderare în 2007 și de țările baltice, cu minieconomii deja trecute în Zona Euro după ce au practicat un curs fix în raport cu moneda unică, România s-a aliniat la practica Europei Centrale, unde Polonia, Cehia și Ungaria au mers pe regimul de curs de schimb flotant.
Decizie deloc simplă luată în criza din 1997 – 1999 care s-a soldat, în urma unui management atent, cu două performanțe ce au trecut mai puțin observate: DUPĂ aderarea la UE, productivitatea muncii a crescut mai mult decât dublu la noi față de toate celelalte colege de bloc socialist intrate în Uniune și o dimensiune a valorii adăugate brute în economie care ne plasează pe locul 9 din 28 de state, imediat după Belgia și înainte de Suedia.Între 2006 și 2018 ( adică de la aderarea la UE), datele oficiale publicate de Eurostat arată o creștere a productivității muncii pe ora lucrată de 73% în România, dublă față de Estonia (+36%), pe locul 2 în acest clasamant și mult peste celelalte țări din fostul bloc estic: Polonia și Letonia (cu câte +30%), Lituania (+28%), Bulgaria (+27%), Ungaria (+17%), Slovacia (+14%), Cehia (+10%) și Slovenia (+0,4% !).
Este adevărat, însă, că această evoluție ne-a permis să ajungem doar la 62% din productivitatea medie a statelor membre UE, imediat după Polonia (63,4%), Lituania (66,3%) și Ungaria (66,5%) dar peste Letonia (59,6%) și colega de val de aderare, Bulgaria (47,2%). În pofida faptului că a bătut pasul pe loc ( în raport cu o referință în mișcare ), Slovenia a rămas lider, cu 84,1%, urmată de Slovacia (78,2%) și Cehia (76,1%).

Cum se vede economia din exterior

Pentru a ne poziționa în context european, am ales să prezentăm cum se vede economia românească site-ul portughez de statistică pordata.pt, care utilizează datele Eurostat. De ce portughez ? Deoarece în valori nominale exprimate în euro avem cam același PIB ( 202,8 miliarde euro noi, 201,6 miliarde euro ei, anul trecut). Doar că elementul esențial asupra căruia trebuie să revenim și să-i subliniem importanța este puterea reală de cumpărare a monedei noastre naționale, leul.

Valoarea adăugată brută în economie ( în miliarde euro, la paritatea puterilor de cumpărare standard PPS, adică ajustat cu nivelurile locale ale prețurilor pentru comparabilitate) ne plasează pe locul 9 în UE, cu 389 miliarde euro, între Belgia (407,5 miliarde euro) și Suedia (380,3 miliarde euro), peste Austria (347,8 miliarde euro) și, mai ales, peste țările cu care avem un PIB similar în termeni nominali: Cehia (299 miliarde euro) și Portugalia (240,6 miliarde euro).

Așadar, păstrarea inflației (care erodează puterea de cumpărare a leului) la valori scăzute și evitarea unor politici de venituri care să arunce masiv bani în piață fără corespondent în producția națională, implicit în valoarea adăugată brută pe plan local ,sunt esențiale pentru păstrarea avansului PIB.

Importantă ar fi păstrarea avantajelor de creșteri de salarii și pensii, cu consolidarea sumelor nominale încasate, în loc de a le „dilua” prin alte creșteri de salarii și pensii, deoarece dezechilibrele externe relativ însemnate și deficitul bugetar care se duce peste limita permisă ne indică o situație explozivă, care poate compromite indicatorii menționați mai sus.

În 2019, deja productivitatea muncii bate pasul pe loc iar sensul în care vrem să ne ducem cu valoarea adăugată brută ajustată la paritatea puterilor de cumpărare, ori să depășim Belgia, ori să coborâm înapoi sub Suedia, depinde de noi.

De altfel, așa cum se prezintă cifrele pentru Polonia, Ungaria și Cehia, se poate vedea că va fi din ce în ce mai greu să mai avansăm pe măsură ce baza de raportare devine mai consistentă. În schimb, am putea ajunge să stagnăm sau să dăm înapoi, Portugalia și Grecia fiind exemple elocvente.

Una peste alta, în pofida avansului rapid din anii de apartenență la UE, pe fondul celui mai mic procentaj de venituri bugetare în PIB și a tendinței de a copia beneficiile sociale europene fără a avea și o sursă de venituri bugetare la parametri europeni, riscăm să afectăm ceea ce se cheamă puterea de cumpărare a monedei naționale.

Desigur, nu va mai tăia nimeni veniturile nominale, protejate inclusiv juridic după decizia Curții Constituționale. Dar asta nu înseamnă că nu le poate tăia în termeni reali, ca putere de cumpărare, piața liberă în care evoluează economia națională. Așa că ar fi prudent să măsurăm bine plapuma, înainte să o întindem.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0
Histats.com © 2005-2014 Privacy Policy - Terms Of Use - Check/do opt-out - Powered By Histats