Condițiile de locuit – România, campioana UE la locuințe supraaglomerate

România figurează drept campioana UE27 la supraaglomerarea locuințelor, potrivit datelor prelucrate de Eurostat pentru anul 2020. Cu un nivel de 45,1% din populație, ne-am situat peste Bulgaria (39,5%), Polonia (36,9%) și Croația (36,2%), mult peste de media UE (doar 17,5%) și foarte departe de țări precum Cipru (2,5%), Irlanda (3,2%), Malta (4,2%), Olanda (4,8%) sau Belgia (5,7%). Din fostul bloc estic, Slovenia (10,9%), Estonia (12,7%) și Cehia (15,2%) se poziționează chiar mai bine decât media europeană.

În pofida unei evoluții relativ bune a construcțiilor de noi de locuințe, scăderea treptată a gradului de ocupare excesivă a locuințelor din perspectiva standardelor internaționale se face lent iar perspectivele pe termen lung nu arată prea îmbucurător. Factori importanți în acest sens sunt, dincolo de nivelul veniturilor (mai ales la început de activitate și de întemeiere a unei familii) creșterea rapidă a prețurilor și dificultățile de finanțare la dobânzi rezonabile raportat la pratica europeană.

În treacăt fie spus, se remarcă faptul că la noi doar 1,1% dintre locuințe sunt deținute în baza unui contract de achiziție în rate, cu mult sub nivelurile de 2,3% din Bulgaria, 7,6% în Croația, 11,9% în Grecia sau 12,5% în Slovenia (ceea ce explică în bună parte gradul foarte redus de intermediere financiară de la noi) și foarte departe de situația din țări precum Olanda (60,7%), Suedia (52,1%) sau Finlanda (40,6%).

Ar mai de remarcat și faptul că deținem, detașat, prima poziție la condiții severe de locuit, cu 14,3%, la distanță semnificativă de următoarea clasată, Letonia (11,5%) și departe de media UE (4,3%0. Acest indicator include locuințele care, pe lângă problema spațiului de locuit nesatisfăcător, mai prezintă lipsuri gen lipsa unei băi sau a toaletei, acoperișul deteriorat sau lumina naturală insuficientă.

Situația pe categorii de vârstă

O privire mai în profunzime, pe categorii de vârstă, dezvăluie că cei mai afectați de condițiile de locuit sunt copii cu vârsta sub 6 ani (63,7%) și tinerii între 20 și 29 de ani (58,7%), categorii la care deținem tot prima poziție, ca și per total, și unde ne plasăm, alături de Letonia și Bulgaria ( care au un PIB mai redus decât noi pe locuitor), peste nivelul de 50%.

De remarcat, însă, importanța actului de acum peste 30 de ani care a permis cumpărarea locuințelor de către chiriașii la stat de la acel moment. Act care ne-a transformat în țara cu cea mai mare pondere a proprietarilor din UE (96%) și care ne trimite după decenii pe locul patru la categoria de vârstă de peste 65 de ani.

Nivelul de la această catergorie este de doar 17,8%, similar cu media generală a UE per total și de două ori și jumătate mai redus față de media națională. Ceea ce arată importanța unor măsuri economice în politica socială, luate din vreme. Dacă la noi, la fel ca în Letonia, Bulgaria și Ungaria (care, altiminteri stă destul de bine) raportul indicatorilor între grupele de vârstă sub 6 ani și 20-29 de ani arată o deteriorare în timp, situația se află în îmbunătățire în Polonia, Croația, Slovacia, Italia sau Grecia, la fel ca și în cazul mediei UE, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

Notă metodologică:

 O persoană este considerată ca locuind în supraaglomerare dacă nu există un minim de: o cameră per gospodărie; o cameră pentru un cuplu din gospodărie; o cameră pentru o persoană care a împlinit 18 ani; o cameră pentru o pereche de adolescenți (12-17 ani) de același sex; o cameră pentru fiecare adolescent neinclus în categoria anterioară; o cameră pentru o pereche de copii (sub 12 ani)

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0