Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică, în data de 16 august 2025, un proiect de lege care urmărește modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, precum și a O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență. Modificările propuse sunt aliniate cu obiectivele cuprinse în Planul Bugetar Structural Național.

1. Context 

• În contextul economic și social actual, nevoia de determinare a evoluției politicii bugetare este influențată, printre altele, și de eficientizarea procedurilor de insolvență. În acest context, Planul Bugetar Structural Național 2025-2031 propune inclusiv actualizarea legislației insolvenței pentru a reduce deficitul de încasare a TVA și pentru responsabilizarea administratorilor care, în mod intenționat, aduc IMM-urile în stare de insolvență.

• Inițierea Proiectului a avut în vedere și prioritatea continuă existentă la nivelul Uniunii Europene în sensul îmbunătățirii legislației din materia insolvenței.

• În acest context, măsurile propuse în cuprinsul Proiectului sunt menite să conducă la eficientizarea procedurilor de insolvență, fiind aliniate cu obiectivele din Planul Bugetar Structural Național.
• Măsurile propuse sunt concentrate, în principal, pe următoarele aspecte:
  • reducerea duratei procedurii insolvenței;
  • consolidarea răspunderii administratorilor pentru aducerea societății în stare de insolvență;
  • creșterea gradului de recuperare a creanțelor (inclusiv a taxelor / impozitelor).
  • prevenirea deturnării procedurii de către societatea.
• 1. Principalele modificări avute în vedere

   A.      Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență 

  1. Aspecte generale

  Introducerea unor concepte noi: Proiectul propune reglementarea noțiunii de persoană strâns legată de debitor. Pentru aceste persoane, Proiectul stabilește o serie de obligații și restricții specifice în cadrul procedurii, ținând cont de relația acestora cu societatea debitoare.

• 2.      Proceduri pre-insolvențăModificarea definiției dificultății: reglemetările propuse au în vedere necesitatea probării stării de dificultate, fiind necesară, astfel, o atenție sporită din partea debitorilor atunci când depun o cerere de accesare a unei proceduri pre-insolvență.
• 3.      Procedura insolvențeiMăsurile propuse sunt concentrate, în principal, pe următoarele aspecte:
  • Reducerea duratei Introducerea unor măsuri de eficientizare: se propun o serie de obligații temporizate în cadrul procedurii, alături de măsuri care accelerează comunicarea documentelor relevante (precum rapoartele practicianului în insolvență și planul de reorganizare) către persoanele interesate / creditori.
  • Răspunderea pentru starea de insolvență: conform Proiectului, răspunderea în această direcție ar putea fi atrasă pentru membrii organelor de administrare, conducere sau supraveghere ale debitoarei, precum și pentru orice persoană aptă să adopte decizii financiare sau operaționale, indiferent de poziția formală deținută în cadrul societății debitoare (i.e., administratori de facto).
  • Colaborarea cu organele fiscale: Proiectul propune măsuri ce impun transparență sporită din partea debitorilor/practicienilor în insolvență în relația cu organele fiscale, inclusiv termene mai stricte pentru procedurile de notificare a organelor
  • Tabelul de creanțe: Proiectul propune modificări în ceea ce privește detalierea informațiilor cuprinse în tabelul preliminar al creanțelor, putând deveni obligatorie menționarea înscrisurilor care constată creanța, precum și, în cazul creanțelor care beneficiază de o cauză de preferință, a unor detalii din registrele de publicitate.
  • Modificarea unor termene din procedură: cu titlu de exemplu, termenul de cinci zile prevăzut pentru a ataca hotărârea adunării creditorilor se propune a fi extins la șapte zile de la data publicării în Buletinul Procedurilor de Insolvență a procesului-verbal.
  • Comitetul creditorilor: modificările propuse au în vedere, printe altele, posibilitatea de desemnare a unui comitet de creditori format inclusiv din șapte
  • Închiderea procedurii de insolvență și creanțele curente: conform Proiectului, o procedură de insolvență ar putea fi închisă de către judecătorul-sindic odată ce toate obligațiile de plată asumate prin planul de reorganizare sunt îndeplinite, chiar dacă încă există o serie de creanțe curente încă nestinse, dacă valoarea totală a acestor creanțe nu cauzează dificultăți financiare semnificative.

A.      Ordonanța de Urgență nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență 

• Proiectul propune detalierea noțiunilor de onorariu fix și onorariu de succes, extinzându-se definițiile și limitele acestor noțiuni.

• De asemenea, în ceea ce privește onorariul fix, Proiectul particularizează duratele acordării onorariilor în cadrul fiecărei proceduri specifice (fie că este vorba de acordul de restructurare, de concordatul preventiv sau de procedura insolvenței), precum și anumite limite valorice impuse în acest sens.

• Conform Proiectului, calculul și solicitarea onorariului de succes nu ar fi permise în cazul recuperării creanțelor prin metode ce nu implică eforturi procedurale ale practicianului în insolvență / dare în plată // compensare.